FOTO Drumul de acces către lacul Beleu, reabilitat cu sprijinul Uniunii Europene și PNUD

Drumul de acces cu o lungime de 650 de metri către lacul Beleu din Slobozia Mare, raionul Cahul, a fost inaugurat. Evenimentul a avut loc în cadrul festivalului BELEU BIO FEST, desfășurat duminică, 13 august curent. Reabilitarea drumului a fost posibilă grație sprijinului financiar al Uniunii Europene, oferit prin intermediul Programului „EU4Moldova: Regiuni-cheie”, implementat de PNUD și UNICEF.

Proiectul de infrastructură în valoare de 283 000 euro a presupus reabilitarea cu acoperire asfaltică a drumului de acces, construcția a 487 metri pătrați de trotuar pentru pietoni. Adițional, primăria Slobozia Mare a asigurat din bugetul public amenajarea unei parcări auto de 1300 de metri pătrați, instalarea unui WC public, a patru stâlpi de iluminat nocturn și instalarea semnelor de ghidare.

„Mulțumim Uniunii Europene și PNUD Moldova pentru oportunitatea de a accesa proiecte care contribuie la dezvoltarea infrastructurii locale. Renovarea drumului de acces către lacul Beleu s-a regăsit în Strategia de dezvoltare a localității încă din 2016, iar grație Programului ‘EU4Moldova: Regiuni-cheie’ acest proiect important pentru localitatea noastră s-a realizat și odată cu aceasta întreaga Luncă a Prutului de Jos a căpătat o valoare adăugată, devenind un punct de atracție turistică”, a notat Valentina Carastan, Primara satului Slobozia Mare, raionul Cahul.

Reabilitarea drumurilor susține eforturile de creare a oportunităților economice pentru micii producători locali, pentru prestatorii de servicii turistice, dar și pentru întreaga populație. Astfel, se vor crea condiții mai bune de trai pentru localnici și vor fi generate venituri mai mari, vor fi create locuri noi de muncă.

„Acest drum este una dintre numeroasele investiții în infrastructură sprijinite de Uniunea Europeană. Ca urmare, sper că mai mulți cetățeni locali și turiști internaționali vor fi încurajați să se bucure de minunile naturale ale acestui loc”, a declarat Adam Grodzicki, Șeful adjunct al Secției Cooperare a Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova.

Lucrările de construcție s-au desfășurat în perioada iunie 2022 – august 2023.

„Promovarea patrimoniului cultural și turistic al acestei zone deosebite precum este Lunca Prutului de Jos are o importanță deosebită și aduce multiple beneficii atât pentru comunitatea locală, cât și pentru vizitatorii acesteia. Or, aceasta contribuie la creșterea atractivității și vizibilității regiunii, are un impact pozitiv asupra economiei locale, conservă și reînnoiește tradițiile culturale și ajută la dezvoltarea durabilă a comunități”, a menționat Valeria Ieșeanu, Specialistă planificare și dezvoltare parteneriate, PNUD Moldova.

Programul „EU4Moldova: regiuni-cheie” (2019-2024) susține dezvoltarea social-economică inteligentă, incluzivă și durabilă în regiunile Cahul și Ungheni, pentru a asigura cetățenilor o calitate mai bună a vieții. Programul are un buget total de 23 de milioane de euro, este finanțat de Uniunea Europeană și implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF).

#beleu #drum #lac

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria externă totală a Republicii Moldova a ajuns la 12,398 de miliarde de dolari la sfârșitul anului 2025, în creștere cu 18,2% față de 2024, arată Banca Mondială în raportul „International Debt Report 2026”. Într-un deceniu, suma a crescut cu 6 miliarde 303 milioane de dolari, adică cu 103,4%. În 2015, datoria externă era de 6,095 miliarde de dolari.

Din totalul datoriei externe, 5,035 miliarde de dolari reprezintă datoria publică și cea garantată de stat. Datoria privată fără garanții de stat însuma 4,680 miliarde de dolari, iar cea pe termen scurt, prezentată separat în raport, se ridica la 2,683 miliarde de dolari.

Aproape 90% din datoria publică și cea garantată de stat revenea creditorilor multilaterali, față de care soldul era de 4,495 miliarde de dolari. Raportul indică 981 de milioane de dolari pentru Fondul Monetar Internațional și 922 de milioane pentru Asociația Internațională pentru Dezvoltare, parte a Grupului Băncii Mondiale. Aceste sume reprezintă 21,8% și, respectiv, 20,5% din datoria față de creditorii multilaterali. Alte 2,591 miliarde de dolari reveneau celorlalți creditori din această categorie.

Datoria față de creditorii bilaterali însuma 511 milioane de dolari. Franța avea cea mai mare sumă evidențiată în raport, de 241 de milioane de dolari, urmată de Japonia, cu 131 de milioane. Alți creditori bilaterali aveau de recuperat 140 de milioane de dolari. În componența datoriei publice și garantate de stat mai figurau 29 de milioane de dolari datorate creditorilor privați.

În 2025, datoria externă totală echivala cu 165% din valoarea exporturilor de bunuri și servicii și cu 61% din venitul național brut. Rambursările și dobânzile plătite în contul datoriei externe au reprezentat echivalentul a 18% din exporturi și a 7% din venitul național brut.

Noile angajamente de împrumut față de creditorii oficiali au avut, în medie, o scadență de 31 de ani, o perioadă de grație de doi ani și o dobândă de 3,5%. Pentru creditorii privați, raportul arată că în 2025 nu au existat noi angajamente în categoria analizată.

Banca Mondială încadrează Republica Moldova în categoria economiilor cu venit mediu superior. Fișa de țară indică o populație de 2,4 milioane de locuitori și un venit național brut de 20,344 miliarde de dolari.

#datoria externă #banca Mondială