FOTO, VIDEO Momente unice, fiori, aplauze! Trăirile de anul trecut ale spectatorilor Festivalului VinOpera

20 Aug. 2023, 13:33
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
20 Aug. 2023, 13:33 // Actual //  bani.md

Aplauze, fiori şi momente unice – astfel de emoţii au trăit toţi cei aproape 1000 de spectatori ai Festivalului Internaţional de Muzică Clasică VinOpera, de anul trecut. Vibraţiile muzicii, show-ul de lumini şi vocile artiştilor au completat atmosfera în aer liber de la cea mai frumoasă atracţie turistică din ţara noastră.

Anul trecut, 150 de persoane au dat prioritate trenului vinului, aşa cum îndeamnă organizatorii şi la această ediţie, pentru a limita emisiile de carbon în atmosferă. În acest an VinOpera se extinde şi este de o mai mare grandoare – se va desfăşura în trei locaţii diferite, mai multă lume este aşteptată la Castel Mimi, iar 500 de maşini vor rămâne parcate la Chişinău.

Pe 30 şi 31 august, la Varniţa şi Bulboaca, concertele vor fi cu intrare liberă. Acolo sunt aşteptaţi toţi admiratorii lui Constantin Moscovici, care va suţine un recital de hituri internaţionale la nai. Cei care adoră muzica Plăieşilor, conduşi de Nicolae Gribincea, dar şi toţi fanii lui Nicu Ţărnă şi „Gându Mîţei Band” sunt îndemnaţi să vină cu familiile şi prietenii pentru a urmări un spectacol excepţional, pe ritmuri de rock alternativ şi folclor orăşenesc.

Iar în seara de gală, pe 1 Septembrie, marele dirijor român Daniel Jinga invită toţi melomanii la un recital de muzică clasică, vin bun şi bucuria de relaxare în aer liber, sub cerul înstelat, la Castel Mimi. Vă aşteaptă un spectacol simfonic cu o puternică încărcătură emoţională. Orchestra Operei Naţionale de la Bucureşti şi cea a Filarmonicii Naţionale “Serghei Lunchevici” de la Chişinău vin să creeze magie sub cerul înstelat.

Muzica clasică va fi înălţată de cele mai frumoase voci ale Operei de la Bucureşti şi Chişinău – Mădălina Barbu, soprană încadrată în categoria rară a sopranelor de coloratură; Lilia Istratii, moldoveancă, solistă a Operei de Stat din Craiova şi laureată a mai multor concursuri tematice; tenorii Iordache Basalic şi Dumitru Mîţu, voci inconfundabile care vor trezi emoţii unice tuturor spectatorilor.

Pentru mai multe detalii şi programul complet al evenimentului accesaţi AICI.

Festivalul Internaţional de Muzică Clasică VinOpera, organizat de Fundaţia Constantin Mimi, este susţinut financiar de Departamentul pentru Relaţia cu Republica Moldova, Ministerul Culturii, Institutul Cultural Român “Mihai Eminescu” şi Castel Mimi.

Grupul de presă Realitatea este partener media general al evenimentului. Urmăriţi-ne în continuare pentru detalii.

   

18 Nov. 2026, 17:06
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
18 Nov. 2026, 17:06 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova a ajuns să cheltuiască 66 de lei din fiecare 100 de lei încasați la buget pentru salarii, pensii și ajutoare sociale, mult peste media Uniunii Europene, de 58 de lei, și cea a statelor din Balcanii de Vest, de aproximativ 57 de lei. Economistul Dumitru Vicol avertizează că modelul actual de finanțare a cheltuielilor publice devine tot mai greu de susținut, în condițiile în care statul se împrumută la dobânzi de peste 14%, iar costurile datoriei publice aproape se dublează în numai doi ani.

Potrivit economistului, Republica Moldova se confruntă cu o problemă structurală. „O parte foarte mare a veniturilor bugetare este direcționată către cheltuieli curente, în timp ce posibilitățile de finanțare a investițiilor și de reducere a deficitului sunt limitate”.

„Statul a protejat oamenii cât a putut”, afirmă Vicol și spune că, după pandemia de COVID-19, războiul din Ucraina, criza energetică și valul inflaționist, autoritățile au fost nevoite să majoreze cheltuielile pentru susținerea populației.

Economistul atrage atenția că, spre deosebire de alte state europene, Republica Moldova se împrumută preponderent pe termen scurt. Aproximativ 93% din valorile mobiliare de stat de pe piața internă au maturități de cel mult un an, iar trei sferturi din datoria internă trebuie rambursată sau refinanțată în următoarele 12 luni.

Această situație expune bugetul la fluctuațiile dobânzilor. La licitația din 17 noiembrie, statul s-a împrumutat prin bonuri de trezorerie cu scadența de 364 de zile la un randament de 14,09% anual.

În consecință, potrivit datelor prezentate de Vicol, cheltuielile bugetare cu dobânzile vor crește de la 4,4 miliarde de lei în 2025 la 8,4 miliarde de lei în proiectul bugetului pentru 2027. Este vorba despre o majorare de patru miliarde de lei, echivalentul unei creșteri de aproximativ 91% în doar doi ani.

Economistul consideră că povara datoriei nu reprezintă doar o problemă pentru generațiile viitoare, întrucât împrumuturile contractate pe termen scurt trebuie refinanțate frecvent, la dobânzile existente în momentul respectiv. Astfel, costurile se reflectă deja în cheltuielile anuale ale statului.

O altă problemă semnalată de Vicol este structura bugetului. Potrivit calculelor sale, după criza provocată de pandemie, ponderea cheltuielilor pentru salarii, pensii și ajutoare sociale în veniturile bugetare a coborât de la 67% în 2020 la 61% în 2021. După criza energetică din 2022, indicatorul a urcat de la aproximativ 60% la 66% și s-a menținut la acest nivel.

În comparație cu statele europene, Moldova are una dintre cele mai ridicate ponderi ale cheltuielilor sociale și salariale raportate la veniturile publice. Economistul susține că doar Polonia depășește acest nivel în Uniunea Europeană, în timp ce România se situează la un nivel similar. În Serbia, Albania și Muntenegru, indicatorul este de aproximativ 56–57%.

Vicol precizează însă că problema nu este neapărat dimensiunea cheltuielilor sociale, ci nivelul redus al veniturilor colectate de stat. Salariile și prestațiile sociale reprezintă în Republica Moldova aproximativ 23,5% din PIB, sub media Uniunii Europene, de 26,7%. În schimb, veniturile bugetare constituie doar 35,5% din PIB, comparativ cu 46,3% în UE.

Prin urmare, statul moldovean cheltuiește proporțional mai puțin din PIB pentru aceste necesități decât media europeană, dar alocă o parte mult mai mare din veniturile pe care reușește să le colecteze.

Economistul avertizează și asupra riscului ca deficitul bugetar să fie redus prin neexecutarea investițiilor publice. O asemenea ajustare ar putea îmbunătăți indicatorii pe termen scurt, dar ar afecta creșterea economică și capacitatea statului de a încasa venituri în anii următori.

În opinia sa, măsurile de sprijin adoptate în timpul crizelor au fost necesare, inclusiv compensațiile la energie, majorările pensiilor și salariilor și ajutoarele pentru familiile vulnerabile. Problema este că unele cheltuieli au devenit permanente, deși finanțarea lor continuă să depindă de împrumuturi.

Vicol consideră că promisiunile unor majorări suplimentare de salarii și pensii trebuie analizate în raport cu posibilitățile reale ale bugetului, deoarece finanțarea lor prin împrumuturi ar putea genera costuri suplimentare pentru contribuabili.

Economistul apreciază drept un semnal pozitiv faptul că proiectul bugetului pentru 2027 prevede reducerea ponderii cheltuielilor cu salariile, pensiile și ajutoarele sociale la 63 de lei din fiecare 100 de lei încasați, concomitent cu diminuarea deficitului bugetar la aproximativ 4,8% din PIB.