Frământări interne în Rusia

18 Oct. 2022, 12:38
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
18 Oct. 2022, 12:38 // Actual //  bani.md

Decizia președintelui Vladimir Putin de a invada Ucraina a pus Rusia pe o traiectorie de frământări, care ar putea sfârși cu ‘detronarea’ șefului de la Kremlin, sau care ar putea determina un război civil, sau chiar destrămarea țării, spune un fost diplomat rus, care și-a dat demisia din cauza războiului, potrivit Reuters.

Boris Bondarev, consilier al misiunii permanente la Națiunile Unite din Geneva, și-a dat demisia în luna mai pentru că războiul a arătat cât de represivă a devenit țara sa de origine. Într-o critică lungă, de 6,500 de cuvinte, a Rusiei sub comanda lui Putin,

Bondarev a spus că statul a fost infestat cu “yes men“, ceea ce i-a permis lui Putin să ia decizii importante într-o cameră-ecou formată din propria sa propagandă.

“Dacă Putin este dat afară, viitorul Rusiei va fi complet incert,” spune Bondarev, care a lucrat în ministerul de externe din 2002 până în 2022.

“Este foarte posibil ca un succesor al lui Putin să continue războiul, mai ales datorită faptului că principalii sfătuitori ai lui Putin vin din serviciile de securitate. Dar nimeni în Rusia nu are statura actualului președinte, ceea ce face probabilă alternativa ca țara să intre într-o perioadă de turbulență politică. Ar putea chiar să intre în haos.”

Ministrul de externe al Rusiei nu a răspuns imediat cererii Reuters de comentarii pe tema articolului lui Bondarev. Kremlin tratează astfel de opinii drept foarte greșite și spune că popularitatea lui Putin este arătată în mod repetat în sondajele de opinie.

Putin a spus vineri că nu are regrete cu privire la “operația militară specială”, pe care o consideră o luptă esențială cu un Vest agresiv și arogant care spune că vrea să distrugă Rusia. Însă la aproape opt luni de la începerea războiului, care este cea mai mare confruntare cu Vestul din 1962, de la Criza Rachetelor Cubaneze, obiectivul Rusiei este departe de a fi îndeplinit. Armata vastă a fostei super-puteri a fost umilită pe câmpul de bătălie de forțele ucrainene în număr mai mic, dotate cu armament, inteligență și sfaturi din partea puterilor din Vest, conduse de Statele Unite. Zeci de mii de morți sunt înregistrați de ambele părți, așa cum declară inteligența SUA, potrivit Reuters.

Colapsul Rusiei?

Bondarev se numește el însuși “diplomat în exil” care a sărit din “trenul nebun”. El este fiul unui economist din ministerul comerțului exterior și profesor de limba engleză la școala de elită a Moscovei, State Institute of Foreign Relations(MGIMO).

El spune că diplomații care susțin și diseminează propaganda Rusiei sunt răsplătiți de Moscova. “Acești diplomați au primit aplauze din partea șefilor lor și carierele și averile lor au crescut peste noapte,” spune Bondarev. “Moscova a vrut să audă ce crede a fi adevărul – nu ce se întâmplă cu adevărat. Ambasadorii din toată lumea au primit aceste mesaje și majoritatea s-au supus.”

O oprire a luptei i-ar da lui Putin timp, spune el. “Orice oprire a conflictului armat ar da Rusiei șansa să se reînarmeze înainte de a ataca din nou,” spune el. “Există doar un singur lucru care ar putea să îl oprească pe Putin cu adevărat, și acesta este o debandadă completă.”

Însă cei care contemplă implozia Rusiei ar trebui să ia în calcul și consecințele. “Rușii s-ar putea uni sub cineva și mai războinic decât Putin, provocând astfel un război civil, posibil chiar și mai agresiv,” a spus el.  “Dacă Ucraina câștigă și Putin cade, cel mai bun lucru pe care îl poate face Vestul este să nu stârnească umilința națiunii.”

Umilințele suferite de ruși în 1991 la căderea Uniunii Sovietice ar trebui să fie o lecție pentru Vest, spune Bondarev. “Oferirea de ajutor va permite Vestului să evite repetarea comportamentului lor din anii 1990, când rușii s-au simțit păcăliți de Statele Unite, și ar face mai ușor pentru populația țării să accepte pierderea imperiului lor.”

Realitatea Live

07 Mart. 2026, 11:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Mart. 2026, 11:14 // Actual //  Ursu Victor

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!