Franţa redevine cel mai mare producător global de vin în 2023

Ministerul francez al Agriculturii a îmbunătăţit vineri estimările privind producţia de vin a ţării din acest an, confirmând menţinerea titlului de cel mai mare producător global de vin, deşi unele regiuni importante, cum ar fi Bordeaux, au fost afectate de mucegai, transmite Reuters.

În condiţiile în care recoltarea strugurilor se apropie de final în Franţa, Ministerul Agriculturii previzionează că în 2023 producţia de vin a ţării se va situa la 47,2 milioane de hectolitri, în creştere de la un nivel de 46 milioane de hectolitri prognozat luna trecută, şi cu 2% mai mult decât producţia din 2022.

Un hectolitru este echivalent cu 100 de litri sau aproximativ 133 de sticle standard de vin.

În timp ce producţia a crescut în multe regiuni, inclusiv Champagne, dar a scăzut în Bordeaux, Languedoc-Roussillon, în sud-vest şi în sud-est, a informat Ministerul Agriculturii.

În Burgundia, producţia a egala nivelul record din 2028, în special la vinul alb, în timp ce în Beaujolais este aşteptată o producţie bună, în pofida furtunilor care au afectat viile.

În contrast, în Bordeaux strugurii roşii au fost afectaţi de mucegai în unele zone. Per ansamblu, producţia în Bordeaux va fi cu 15% mai scăzută decât media din perioada 2018-2022, a precizat Ministerul Agriculturii.

Franţa, care a pierdut în faţa Italiei titlul de cel mai mare producător global de vin, îşi va recâştiga poziţia anul acesta leadership, după ce fenomenele meteo extreme şi bolile fungice au afectat viile italiene.

Vinul este cel mai important produs agricol al Franţei şi în mod normal Franţa, Spania şi Italia concurează pentru titlul de cel mai mare producător mondial de vin.

Conform datelor publicate marţi Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului (OIV), producţia mondială de vin a scăzut anul acesta la cel mai redus nivel din ultimii 60 de ani, din cauza recoltei slabe din emisfera sudică şi unele ţări europene mari producătoare.

Datele preliminare ale OIV arată că producţia mondială de vin din 2023 (excluzând sucul de struguri şi mustul) se va situa între 241,7 şi 246,6 milioane hectolitri, prognoza medie fiind de 244,1 milioane hectolitri.

Ar fi un declin de 7% faţă de 2022 şi cel mai redus nivel din 1961, când producţia mondială de vin a scăzut la 214 milioane hectolitri, a informat OIV.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vin #productie #Franta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După ce Ucraina a restricționat mișcarea capitalului, în urma invaziei Rusiei din februarie 2022, Banca Națională (NBU) este în proces de finalizare a unui amplu pachet de liberalizare. Măsurile sunt menite să susțină companiile locale și să atragă noi investitori, costul estimat fiind de 5,5 miliarde de dolari. Oficialii nu au furnizat o dată certă pentru adoptarea măsurilor.

Mai mulți oficiali ai băncii centrale au vorbit cu Reuters despre relaxarea restricțiilor pe mișcările de capital, conform Agerpres. În urmă cu doi ani, NBU a impus restricţii dure asupra ieşirilor de capital şi a înăsprit controlul asupra schimburilor de valută, în ideea de a menţine stabilitatea financiară. În paralel, economia Ucrainei s-a contractat cu aproape o treime în primul an de război.

Pe măsură ce companiile ucrainene s-au adaptat la război au existat solicitări pentru relaxarea restricţiilor vizând mişcările de capital. Graţie ajutoarelor financiare, în valoare de mai multe miliarde de dolari, venite de la partenerii occidentali, economia ucraineană a înregistrat un avans de 5,3%, anul trecut, în timp ce prognozele pentru acest an arată un avans de 3%.

„Va fi cel mai mare pachet de liberalizare a mişcărilor de capital de la debutul invaziei”, a precizat departamentul de comunicare al Băncii Naţionale a Ucrainei.

Printre măsuri ar urma să se afle: acordarea permisiunii de a plăti, parţial, noi dividende non-rezidenţilor, autorizarea plăţilor pentru importurile de servicii şi plata dobânzilor pentru vechile datorii.

O decizie este aşteptată să fie adoptată în curând, au precizat oficialii de la NBU, însă nu au furnizat şi o dată exactă, precizând că se mai lucrează încă la ultimele detalii care vor fi discutate şi cu Fondul Monetar Internaţional, un important susţinător financiar al Ucrainei.

Banca Naţională a Ucrainei a început anul trecut să relaxeze restricţiile impuse mişcărilor de capital. Unul din primii paşi a fost introducerea unui curs de schimb mai flexibil, relaxând cursul de schimb fix pentru hrivna ucraineană. De asemenea, banca centrală a publicat o foaie de parcurs pentru noi măsuri de relaxare, atunci când războiul şi situaţia economică o vor permite.

Printre restricţiile cu care se confruntă, în prezent, companiile din Ucraina se regăseşte atât accesul limitat la achiziţiile de valută, cât şi limite la derularea anumitor plăţi operaţionale.

Guvernatorul Băncii Naţionale a Ucrainei, Andri Pişni, a afirmat anterior că banca centrală este aproape de a finaliza prima etapă a liberalizării, în condiţiile în care ajutorul financiar extern vital pentru acest an a fost asigurat.

La data de 1 aprilie 2024, rezervele valutare ale NBU au atins un nivel-record de 43,76 miliarde de dolari. Banca centrală estimează costul noilor măsuri de liberalizare la aproximativ 5,5 miliarde de dolari.

Una dintre cele mai cerute măsuri este posibilitatea firmelor de a plăti pentru importurile de servicii, precum marketing, publicitate şi consultanţă de business, în contextul în care companiile ucrainene încearcă să intre pe noi pieţe şi să urmărească noi oportunităţi de creştere, pentru a contracara pierderile suferite acasă din cauza războiului.