Kremlinul încearcă manipularea Moldovei! Planul Gazpromului de a reveni pe piața locală. Tofilat: Prin Șor

10 Nov. 2023, 16:17
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
10 Nov. 2023, 16:17 // Actual //  bani.md

După ani de șantaj și presiuni din partea Gazpromului, Moldova se bucură acum de o independență energetică semnificativă și de o piață a energiei concurențială. Decizia Uniunii Europene de a sincroniza într-un timp scurt sistemele electroenergetice ale Republicii Moldova și Ucrainei cu cel european a fost salutată ca un pas crucial către diversificarea surselor de energie și reducerea dependenței de gazele rusești.

În emisiune „Descifrat” de la Agora, Sergiu Tofilat, membru al Consiliului de Observatori de la Moldovagaz, a explicat că Gazpromul a fost în trecut un factor de presiune semnificativ asupra Moldovei, reducând volumele și crescând prețurile gazelor aproape de trei ori. Cu toate acestea, după alegerile recente, o nouă schimbare de dinamică a avut loc, iar Putin a început să exercite presiuni asupra țării în încercarea de a-și impune interesele.

„Dacă ne amintim – Gazpromul ne șantaja, reducea volumele, a crescut prețul aproape de trei ori. După alegeri, lui Putin nu i-au plăcut rezultatele și a început să șantajeze. În acest timp Moldova nu a stat pe loc. Gazpromul nu ne mai poate șantaj pe partea de gaze. UE a luat decizia să sincronizeze în timp scurt sistemul electroenergetic al RM și Ucraina cu sistemul european. Acești pași au permis ca noi să nu mai depindem de gazul rusesc. Nu mai suntem dependenți, iar în acest context, ajungem la o piață concurențială. Cumpărătorii vor putea alege. Dacă acum doi ani nu avea de unde alege, astăzi Kremlinul, Gazpromul încearcă să între pe piața Rm prin Șor. Gazpromul a ajuns să conlucreze cu Sort pentru a intra pe piața din Moldova.Eu cred că acesta e un succes pentru autoritățile de la Chișinău”, explică membrul Consiliului de Observatori de la Moldovagaz, Sergiu Tofilat.

Evghenia Guțul, bașcanul Găgăuziei exponenta fugarului Ilan Șor în autonomie, a în ultima săptămână a declarat că locuitorii din Găzgăuzia vor primi gaz cu 11 lei de la 1 decembrie.

Republica Moldova a renunțat la gazul rusesc de la sfârșitul anului 2022 și s-a reorientat pe piețele din vest, după ce Gazporm a redus cantitatea livrată Chișinăului la 5,7 milioane metri cubi/zi. Întreaga cantitate de  metan a fost redirecționată către partea stângă a Nistrului în schimbul energiei electrice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.