Friptura care nu era friptură a fost interzisă oficial. Veganii rămân fără cuvinte: UE le ia „friptura” din vocabular

Parlamentul European a votat miercuri interzicerea utilizării termenilor ‘friptură’, ‘cârnat’ și ‘hamburger’ pentru produse care nu conțin carne, relatează AFP citat de Agerpres.ro.

Eurodeputații au aprobat cu 355 de voturi pentru și 247 împotrivă o propunere a politicienilor de dreapta care interzice termeni precum ‘friptura vegetariană’ și ‘burger vegetarian’.

Cu toate acestea, măsura luată de Parlamentul European trebuie negociată cu statele membre UE.

‘Este vorba despre transparență și claritate pentru consumatori și recunoașterea muncii fermierilor noștri’, a declarat Céline Imart, europarlamentar de dreapta (Partidul Popular European), care a inițiat proiectul de lege.

‘Nu se pune problema interzicerii alternativelor vegetale, însă vreau să promovez termenii cu adevărata lor semnificație’, a adăugat ea marți în timpul unei dezbateri aprinse în parlament.

Produsele vegetariene care imită carnea au cunoscut o creștere exponențială în ultimii ani, determinată de preocupările consumatorilor cu privire la alimentația sănătoasă, bunăstarea animalelor și reducerea amprentei lor asupra mediului, în condițiile în care creșterea animalelor este un emițător major de CO2.

Această lege care vizează interzicerea unor termeni precum ‘friptură de soia’ a divizat dreapta. De exemplu, deputatul german Peter Liese consideră ‘rușinos’ că Parlamentul European își dedică timpul unor ‘astfel de absurdități’.

‘Nu trebuie să îi considerăm proști pe consumatori. Dacă pe un ambalaj scrie ‘burger vegetarian’ sau ‘cârnat vegetarian’, fiecare poate decide dacă să îl cumpere sau nu’, a spus el.

Politicienii ecologiști s-au revoltat împotriva proiectului de lege. Olandeza Anna Strolenberg a criticat ‘lobby-ul cărnii’ pentru că ‘încearcă să-și slăbească concurenții inovatori din sectorul alimentar’.

În 2020, europarlamentarii au respins o lege pe aceeași temă.

Alegerile europene din 2024 au schimbat însă echilibrul partidelor, acordând mai multe locuri europarlamentarilor de dreapta și de extremă dreapta, care afirmă că susțin sectorul agricol.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vocabular #friptura #vegan #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Corecția de pe bursa europeană MATIF începe să se resimtă și în piața fizică din Republica Moldova, unde cumpărătorii reduc deja prețurile de achiziție pentru rapiță. Economistul Iurie Rija avertizează că, în lipsa unei reveniri peste pragul de 535–536 euro pe tonă, orice creștere a cotațiilor trebuie privită doar ca o corecție tehnică temporară.

Contractul MATIF cu scadența în noiembrie a închis ședința din 30 iulie la 527,75 euro/tonă, în scădere cu 3,50 euro față de ziua precedentă. În timpul sesiunii, prețul a urcat până la 535,75 euro/tonă, însă valul de vânzări din a doua parte a zilei a împins cotația aproape de minimul ședinței, de 526,50 euro/tonă.

Potrivit analizei, față de maximul atins la 23 iulie, contractul MATIF a pierdut 35,75 euro/tonă, ceea ce reprezintă o depreciere de 6,3%. Totodată, nivelul tehnic de 529 euro/tonă a fost spart în jos, fără semnale clare de inversare a tendinței.

Datele privind pozițiile deschise indică o reducere cu 6%, până la 125,1 mii de contracte, ceea ce sugerează că scăderea este determinată în principal de închiderea pozițiilor speculative de cumpărare și nu de apariția unor noi pariuri masive pe deprecierea pieței.

Semnalele externe rămân nefavorabile. Uleiul de soia, canola, petrolul Brent și motorina au înregistrat scăderi, în timp ce doar boabele de soia au afișat un ușor avans. În opinia economistului, influența negativă a pieței uleiurilor vegetale și a energiei este suficient de puternică pentru a menține presiunea asupra rapiței.

În Republica Moldova, în nordul țării, prețurile efective de achiziție se situează în prezent între 9,40 și 9,60 lei/kg cu TVA, iar ofertele publice de cumpărare testează deja niveluri mai reduse, de 9,20–9,50 lei/kg cu TVA. În Ucraina, fabricile oferă aproximativ 20.000–21.000 grivne/tonă, iar în porturi cotațiile sunt de 22.000–23.000 grivne/tonă. Pentru portul Constanța, reperul de piață rămâne 510–517 euro/tonă.

În evaluarea sa, Iurie Rija estimează că principala zonă de suport tehnic este cuprinsă între 525 și 528 euro/tonă. Dacă acest nivel va rezista, piața ar putea reveni temporar spre 531–536 euro/tonă. În schimb, o închidere sub 525 euro/tonă ar putea accelera scăderea către 518–520 euro/tonă.

Pentru următoarele 5–7 zile, economistul estimează că rapița va evolua într-un interval de 518–536 euro/tonă, iar până la o stabilizare peste pragul de 535–536 euro/tonă, perspectiva pieței rămâne una prudentă.