Friptura care nu era friptură a fost interzisă oficial. Veganii rămân fără cuvinte: UE le ia „friptura” din vocabular

Parlamentul European a votat miercuri interzicerea utilizării termenilor ‘friptură’, ‘cârnat’ și ‘hamburger’ pentru produse care nu conțin carne, relatează AFP citat de Agerpres.ro.

Eurodeputații au aprobat cu 355 de voturi pentru și 247 împotrivă o propunere a politicienilor de dreapta care interzice termeni precum ‘friptura vegetariană’ și ‘burger vegetarian’.

Cu toate acestea, măsura luată de Parlamentul European trebuie negociată cu statele membre UE.

‘Este vorba despre transparență și claritate pentru consumatori și recunoașterea muncii fermierilor noștri’, a declarat Céline Imart, europarlamentar de dreapta (Partidul Popular European), care a inițiat proiectul de lege.

‘Nu se pune problema interzicerii alternativelor vegetale, însă vreau să promovez termenii cu adevărata lor semnificație’, a adăugat ea marți în timpul unei dezbateri aprinse în parlament.

Produsele vegetariene care imită carnea au cunoscut o creștere exponențială în ultimii ani, determinată de preocupările consumatorilor cu privire la alimentația sănătoasă, bunăstarea animalelor și reducerea amprentei lor asupra mediului, în condițiile în care creșterea animalelor este un emițător major de CO2.

Această lege care vizează interzicerea unor termeni precum ‘friptură de soia’ a divizat dreapta. De exemplu, deputatul german Peter Liese consideră ‘rușinos’ că Parlamentul European își dedică timpul unor ‘astfel de absurdități’.

‘Nu trebuie să îi considerăm proști pe consumatori. Dacă pe un ambalaj scrie ‘burger vegetarian’ sau ‘cârnat vegetarian’, fiecare poate decide dacă să îl cumpere sau nu’, a spus el.

Politicienii ecologiști s-au revoltat împotriva proiectului de lege. Olandeza Anna Strolenberg a criticat ‘lobby-ul cărnii’ pentru că ‘încearcă să-și slăbească concurenții inovatori din sectorul alimentar’.

În 2020, europarlamentarii au respins o lege pe aceeași temă.

Alegerile europene din 2024 au schimbat însă echilibrul partidelor, acordând mai multe locuri europarlamentarilor de dreapta și de extremă dreapta, care afirmă că susțin sectorul agricol.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vocabular #friptura #vegan #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.