FLYONE câștigă timp în conflictul cu statul. Încă două luni pentru schimbarea controlului

Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului a acordat companiei FLYONE încă 60 de zile pentru a pune în aplicare cerința privind schimbarea controlului asupra companiei. Hotărârea a fost adoptată pe 11 septembrie, după expirarea termenului inițial de 90 de zile stabilit prin decizia din 22 iunie.

Informația a fost confirmată de CEIISS într-un răspuns transmis Ziarului de Gardă. Potrivit instituției, termenul a fost prelungit în urma unor solicitări suplimentare, iar compania urmează să se conformeze măsurilor stabilite anterior de autorități.

În același răspuns, Consiliul explică și argumentele care au stat la baza deciziei inițiale. CEIISS susține că FLYONE și fondatorii companiei figurează în Ordinul SIS nr. 02/2024, pe lista persoanelor despre care există informații documentate că ar fi asociate cu Vladimir Plahotniuc. În consecință, potrivit Consiliului, persoanele vizate de ordin nu pot desfășura activități investiționale în domenii considerate relevante pentru securitatea statului.

Autoritatea mai afirmă că, pe parcursul procedurii de examinare, FLYONE nu ar fi prezentat toate documentele solicitate, deși ar fi fost notificată de mai multe ori. Potrivit CEIISS, acest lucru ar fi împiedicat finalizarea verificărilor în termenii prevăzuți de lege.

În același timp, Consiliul precizează că nu a dispus suspendarea activității companiei și nici retragerea actelor permisive, invocând necesitatea de a evita afectarea pasagerilor și a altor agenți economici care depind de serviciile operatorului aerian.

CEIISS respinge și acuzațiile lansate de acționarii FLYONE privind o presupusă tentativă de preluare forțată a companiei. Instituția susține că măsurile aplicate țin de mecanismul legal de examinare a investițiilor în domenii sensibile pentru securitatea statului și nu de o intenție de transfer forțat al proprietății.

Disputa dintre FLYONE și autorități a început după decizia CEIISS din 22 iunie, prin care companiei i-a fost refuzată aprobarea investiției și i s-a cerut schimbarea controlului în termen de 90 de zile. FLYONE a contestat decizia în instanță, invocând inclusiv faptul că documentul făcea trimitere la o lege privind securitatea statului care fusese abrogată în 2025.

Ulterior, cadrul legal a fost modificat, iar referința respectivă a fost eliminată. Ministerul Infrastructurii a recunoscut problema de redactare, dar a susținut că măsura adoptată în cazul FLYONE rămâne valabilă. Legalitatea deciziei urmează însă să fie examinată de instanță.

În paralel, asociații companiei au inițiat o procedură internațională împotriva Republicii Moldova. Aceștia susțin că obligația de schimbare a proprietarilor ar fi ilegală și neconstituțională și au avansat pretenții de peste jumătate de miliard de dolari. Procedura, potrivit informațiilor făcute publice anterior, se desfășoară în Uniunea Europeană.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.