Gata cu opririle la întâmplare: șoferii de camioane au o nouă hartă online a parcărilor

Șoferii de camioane și operatorii de transport au la dispoziție o nouă hartă interactivă a parcărilor publice de pe drumurile naționale. Platforma digitală a fost lansată de Agenția Națională Transport Auto în colaborare cu Administrația de Stat a Drumurilor și poate fi accesată online.

Noua hartă permite identificarea rapidă a celor mai apropiate parcări sigure pentru autocamioane și oferă inclusiv posibilitatea de navigare directă prin aplicațiile GPS folosite de șoferi.

Autoritățile spun că platforma este importantă mai ales în perioadele caniculare, când circulația vehiculelor de mare tonaj este restricționată pentru protejarea drumurilor. În același timp, șoferii vor putea găsi mai ușor locuri unde să oprească pentru odihnă atunci când ajung la limita legală a timpului de conducere.

Inițiativa vine după ce, de la 1 ianuarie 2026, au intrat în vigoare noile reguli din Codul transporturilor rutiere privind timpul de muncă și de odihnă al conducătorilor auto, precum și sancțiunile pentru încălcarea acestora.

Pe hartă sunt indicate parcările conforme de pe traseele naționale, inclusiv informații despre capacitatea și dotările acestora. Autoritățile îi îndeamnă pe șoferii implicați în transportul național și internațional să utilizeze platforma pentru a evita sancțiunile și pentru a efectua pauzele de odihnă în spații amenajate corespunzător.

Harta poate fi consultată pe platforma oficială a Administrației de Stat a Drumurilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#parcări tir #hartă online #ANTA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reducerea deficitului bugetar nu va afecta capacitatea Republicii Moldova de a finanța proiecte investiționale prioritare, precum construcția și reabilitarea drumurilor, extinderea rețelelor de apă și canalizare sau alte proiecte de infrastructură. Asigurările au fost oferite de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță.

Oficialul a declarat că diminuarea deficitului bugetar va contribui la consolidarea sănătății financiare a statului și va permite Guvernului să se împrumute în condiții mai avantajoase pe viitor.

„Cert este faptul că ne împrumutăm mai puțin. În urmare, vom putea să ne împrumutăm și mai confortabil și în condiții mai bune, pentru că vom avea o situație financiară mai sănătoasă ca stat. În urmare, asta trebuie să fie și o consecință de reducere a costului deservirii datoriei”, a declarat ministrul.

Andrian Gavriliță a subliniat că Republica Moldova trebuie să revină la parametrii fiscali compatibili cu standardele Uniunii Europene după perioada marcată de multiple crize.

„UE are standarde foarte clare ce ține de deficit. Am depășit toate crizele, acum trebuie să facem toate lucrurile corecte ca să avem deficitul în limitele necesare”, a afirmat oficialul.

Întrebat dacă obiectivul de reducere a deficitului bugetar va avea efecte asupra investițiilor publice, ministrul a respins această ipoteză și a susținut că investițiile trebuie să reprezinte o prioritate a cheltuielilor publice.

„Nu, apropo, și noi trebuie să schimbăm această optică și abordare, care, din păcate, poate de-a lungul istoriei s-a mai întâmplat. Se mergea cu cheltuielile curente și, la urmă, dacă rămânea ceva, se investea și în investiții. Investițiile trebuie să fie prioritatea principală”, a explicat Gavriliță.

Potrivit ministrului, această abordare este agreată inclusiv cu Fondul Monetar Internațional, iar țintele privind reducerea deficitului nu trebuie să afecteze implementarea proiectelor strategice.

„Acolo unde avem țintele de deficit, nu trebuie să afecteze capacitatea noastră de a implementa investițiile care sunt prioritare”, a precizat ministrul Finanțelor.

Autoritățile susțin că reducerea deficitului bugetar va permite, pe termen mediu, diminuarea costurilor de finanțare și menținerea investițiilor publice ca motor principal al dezvoltării economice.

Deficitul bugetar pentru anul 2026 este de 21 miliarde de lei, ceea ce e echivalentul cu 5% din PIB. Autoritățile și-au asumat reducerea deficitului bugetar la 3,5% din PIB până în anul 2029, obiectiv stabilit prin noul program agreat cu Fondul Monetar.