Gazprom la pământ: exporturile de gaze către Europa, la minimul ultimilor 50 de ani

Exporturile de gaze naturale rusești prin conducte către Europa au scăzut cu 44% în 2025 comparativ cu 2024, atingând cel mai redus nivel începând de la mijlocul anilor 1970, ca urmare a închiderii rutei ucrainene și pe măsură ce Uniunea Europeană elimină treptat importurile de combustibili fosili din Rusia, arată calculele publicate marți de Reuters, citat de agerpres.ro.

UE a anunțat că va înceta importurile de gaze naturale rusești la sfârșitul anului 2027, ca parte a efortului său de a depăși dependența blocului de energia rusească și de a refuza Rusiei fondurile care ar putea fi utilizate pentru campania sa militară din Ucraina.

Anterior, Europa era cea mai mare sursă de venituri la buget pentru Rusia, din vânzările de petrol și gaze, pe baza conductelor construite din Uniunea Sovietică către Europa de Vest în anii 1960 și 1970. Exporturile de gaze rusești prin conducte către Europa au atins un vârf de peste 175-180 de miliarde de metri cubi (bcm) pe an în 2018-2019 și au au adus zeci de miliarde pentru Gazprom și statul rus, care deține o participație majoritară la această companie.

În acest an însă, Gazprom a livrat Europei doar 18 miliarde metri cubi de gaze naturale prin conducte și aceste gaze au fost trimise prin conducta submarină TurkStream, conform calculelor Reuters pe baza datelor publicate de rețeaua europeană a operatorilor de sisteme de transport pentru gaze (ENTSOG). Acesta este cel mai scăzut nivel al exporturilor de gaze rusești prin conducte de la începutul anilor 1970.

Conducta TurkStream este singura rută de tranzit a gazelor rusești către Europa, după ce Ucraina a decis să nu prelungească un acord de tranzit pe cinci ani cu Moscova, care a expirat la 1 ianuarie 2025. Serbia, Ungaria și Slovacia se numără printre țările care primesc gaze naturale rusești prin TurkStream, pe lângă Turcia. De asemenea, Rusia exportă gaze către Europa sub formă lichefiată, prin intermediul navelor speciale, și este al doilea cel mai mare furnizor al UE după SUA, de GNL.

Datele Reuters arată însă că, în luna decembrie 2025, livrările de gaze naturale rusești prin TurkStream către Europa au crescut cu 12,9% față de luna similară a anului precedent, până la aproximativ 56 de milioane de metri cubi pe zi. De asemenea, au crescut și cu 3% față de luna noiembrie 2025.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#minim #gaz #Europa #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să importe mai mult decât reușește să exporte, iar dezechilibrul comercial a ajuns la 4,42 miliarde de euro în primele opt luni ale anului 2026. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, țara a importat mărfuri de aproape trei ori mai mult decât a vândut peste hotare, în timp ce deficitul balanței comerciale s-a majorat cu peste 250 de milioane de euro comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

În perioada ianuarie–august 2026, exporturile Republicii Moldova au însumat 2,24 miliarde de euro, în creștere cu 9,3%, în timp ce importurile au ajuns la 6,66 miliarde de euro, cu 7,1% mai mari decât în perioada similară din 2025.

Cu alte cuvinte, la fiecare 100 de euro cheltuiți pentru mărfurile aduse din străinătate, economia moldovenească a reușit să obțină din exporturi doar 33,6 euro. Restul de 66,4 euro reprezintă diferența dintre valoarea importurilor și cea a exporturilor.

Situația s-a deteriorat în luna august, când exporturile au coborât la 268,5 milioane de euro, în scădere cu 16,2% față de iulie și cu 6,1% comparativ cu august 2025. În schimb, importurile au constituit 817,5 milioane de euro, cu 7% peste nivelul din aceeași lună a anului trecut.

Astfel, numai în august, deficitul comercial a fost de 549 de milioane de euro, cu aproape 15% mai mare decât în august 2025.

O presiune asupra balanței comerciale vine din sectorul energetic. Petrolul și produsele petroliere reprezintă 10,2% din totalul importurilor, gazele și produsele industriale obținute din gaz dețin 9,5%, iar energia electrică încă 4,1%. Împreună, aceste trei categorii însumează 23,8% din importuri, echivalentul a aproximativ 1,59 miliarde de euro.

Mai mult, comparativ cu primele opt luni ale anului trecut, importurile de petrol și produse petroliere au crescut cu 26,8%, cele de gaze cu 10,4%, iar importurile de energie electrică au avansat cu 7,1%.

Datele BNS arată și o dependență comercială de câteva piețe. România rămâne principalul partener al Republicii Moldova, fiind destinația a 29,9% din exporturile moldovenești și sursa a 22,9% din importuri. Pe locul al doilea în structura importurilor se află China, cu o pondere de 14,5%, urmată de Ucraina, cu 9,4%.

În același timp, Uniunea Europeană absoarbe două treimi din exporturile Republicii Moldova, respectiv 66,6%, și furnizează 53,6% din mărfurile importate. Comerțul cu statele UE a generat în primele opt luni un deficit de peste 2,07 miliarde de euro.

În structura exporturilor, cele mai importante categorii de mărfuri au fost semințele și fructele oleaginoase, cu o pondere de 15,6%, mașinile și aparatele electrice, cu 13,8%, cerealele și preparatele pe bază de cereale, cu 12,1%, și legumele și fructele, cu 10,8%.

Agricultura a contribuit la creșterea exporturilor. Livrările externe de cereale și preparate pe bază de cereale au crescut cu 48,8%, cele de semințe și fructe oleaginoase cu 21,4%, iar exporturile de legume și fructe au avansat cu 15,9%.

În schimb, exporturile de băuturi alcoolice și nealcoolice au scăzut cu 10,7%, cele de mașini și aparate electrice cu 6%, iar exporturile de energie electrică s-au redus cu 33,3%.

Totodată, o cincime din exporturile raportate de Republica Moldova nu reprezintă mărfuri autohtone, ci reexporturi. Din cele 2,24 miliarde de euro exportate, mărfurile produse în țară au reprezentat 1,79 miliarde de euro, iar reexporturile au însumat 444,1 milioane de euro.