Gazul lui Putin, aruncat în aer! Exporturile spre Europa s-au prăbușit la nivelul anilor 70

Rusia livrează Europei cea mai mică cantitate de gaze naturale din ultimele cinci decenii. În perioada ianuarie–iunie 2025, „Gazprom” a pompat prin conducta TurkStream doar 8,33 miliarde metri cubi de gaz, arată calculele Reuters bazate pe fluxurile zilnice publice ale operatorului — singura rută rămasă deschisă spre UE după expirarea, la 1 ianuarie, a contractului de tranzit prin Ucraina. Volumul este cu 47 % sub cel din aceeași perioadă a anului trecut (15,5 miliarde metri cubi) și nu poate depăși, până la sfârșitul anului, capacitatea tehnică de circa 16 mld. m³ a ramurii europene a TurkStream.

Nivelul actual al exporturilor este comparabil doar cu prima parte a anilor 1970, când Uniunea Sovietică abia demara vânzările comerciale de gaze pe continent. De la vârful de peste 200 mld. m³ atins înainte de invazia Ucrainei, livrările rusești s-au contractat de aproximativ 12 ori.

Gazele rămase fără piață se acumulează în sistemul rus. În 2024, „Gazprom” a extras 416 mld. m³, însă a reușit să valorifice intern și extern doar 355 mld. m³, rezultând un excedent de aproape 60 mld. m³ — echivalentul consumului anual al unei țări de mărimea Poloniei. Ministerul rus pentru Dezvoltarea Orientului îndepărtat propune folosirea surplusului pentru alimentarea centrelor de date și a proiectelor de inteligență artificială, iar Ministerul Energiei vrea conversia unor centrale pe cărbune la gaz; soluțiile rămân însă la stadiul de plan.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #export #Gazprom #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.