Generația 2004 – pierdută! Doar 4 din 10 tineri mai sunt în Moldova

În 2004, în Republica Moldova s-au născut 38.000 de copii. Astăzi, la 21 de ani distanță, doar 14.600 dintre ei mai sunt în țară. Cifrele nu reflectă doar un fenomen demografic, ci un eșec sistemic al statului de a oferi tinerilor motive reale să rămână și să-și construiască un viitor acasă, avertizează economistul Veaceslav Ioniță, într-o analiză publicată pe blogul său.

„Nu este doar o statistică rece – este o radiografie dureroasă a eșecului nostru colectiv. Statul investește zeci de mii de euro în educația fiecărui copil, iar apoi îl pierde definitiv”, subliniază Ioniță.

Potrivit analizei, peste 60% dintre copiii născuți în 2004 au părăsit Moldova până la vârsta de 22 de ani. Fenomenul nu este natural, ci structural, accelerat de lipsa de oportunități și de o administrație publică ineficientă.

La vârsta de 6 ani, 35.400 din cei 38.000 erau încă în țară. La liceu (2020), mai rămâneau doar 27.100 – o treime deja dispăruseră. La 22 de ani (2026), vor rămâne doar 17.800. Iar la 26 de ani (2031), vor fi în țară doar 14.600 – mai puțin de 40%.

Statul cheltuie peste 30.000 euro pentru educația unui tânăr până la 22 ani. În cazul generației 2004, înseamnă 750 de milioane de euro investiți într-o generație care a plecat în proporție de peste 60%.

„Fiecare tânăr plecat înseamnă 25–30 de ani de contribuții fiscale pierdute. Cu o medie anuală de 4.000 euro, Moldova pierde între 100.000 și 120.000 euro per individ. Multiplicați cu zeci de mii de tineri – și veți înțelege dimensiunea colapsului economic”, afirmă Ioniță.

Ioniță susține că este criză de forță de muncă calificată – sectoare precum sănătatea, educația și IT-ul sunt profund afectate, dar există și o presiune pe sistemul de pensii – mai puțini contribuabili, mai mulți beneficiari.

Soluțiile propuse de Ioniță vizează stimulentele pentru revenire: burse, credite pentru locuințe, scutiri fiscale. Educație conectată la piața muncii – competențe aplicabile în țară. Reformă administrativă profundă – digitalizare, meritocrație, eficiență. Contract social cu tinerii – nu doar să li se ceară să rămână, ci să li se ofere un viitor demn și predictibil.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tineri #criză #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pe fondul tensiunilor geopolitice şi al incertitudinilor economice, investitorii pariază tot mai mult pe aur în 2025. Preţul metalului preţios a urcat cu aproape 30% de la începutul anului pe piaţa spot, iar contractele futures ating acum circa 3.400 de dolari pe uncie (28 de grame), potrivit MarketWatch. Evoluţia este determinată de conflictul dintre Israel şi Iran, temerile privind noile tarife comerciale ale lui Donald Trump şi inflaţia relativ ridicată în Statele Unite.

Cererea pentru plasamente de siguranţă – unde se încadrează şi francul elveţian – a crescut pe fondul acestor incertitudini, iar estimările arată că trendul ascendent va continua, spune Mihai Căruntu, vicepreşedinte al Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România, citat de businessmgazin.ro.

„Aurul a crescut foarte mult anul acesta şi în ultimele 12 luni; s-a apreciat şi francul elveţian, alt activ de refugiu. Incertitudinea mai mare s-a văzut pe cotaţiile aurului, care a avut o decadă foarte bună, un randament anualizat de 8% în ultimii zece ani. Este foarte mult pentru că aurul a avut nişte decenii în care a stagnat”, explică el.

De la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, aurul s-a numărat printre cele mai performante active la nivel global. Politicile comerciale imprevizibile, în special noile taxe vamale, au amplificat temerile legate de un posibil război comercial, alimentând inflaţia, încetinind perspectivele economice şi determinând investitorii să caute refugiu în metalul preţios.

De altfel, indicele S&P 500 – de referinţă pentru Wall Street, cea mai mare piaţă de capital din lume – înregistrează o creştere de 2,8% în 2025, sub indicele paneuropean Stoxx 600, pe care l-a depăşit constant în ultimii ani. Până nu demult, S&P 500 se afla în teritoriu negativ anul acesta.

„Din anii 1920-1930 încoace, aurul n-a crescut, în medie, cu mai mult de 5%. Estimările sunt că va continua să crească pentru că este incertitudine mare. Dacă vorbim de tarifele lui Trump, ele ar pune în pericol creşterea economică, ar alimenta inflaţia şi deci ar influenţa profiturile corporate”, mai spune Mihai Căruntu.