Germania obține aprobarea UE privind despăgubiri de 1,75 miliarde de euro pentru renunțarea la cărbune

Ministerul Economiei din Germania a anunţat marţi că a obţinut, în principiu, aprobarea Comisiei Europene pentru a despăgubi producătorul de electricitate LEAG cu o sumă de până la 1,75 miliarde de euro, pentru a renunţa la cărbune până în 2038.

În anul 2020, precedentul Guvern de la Berlin a ajuns la un acord care viza închiderea termocentralelor pe cărbune până în 2038, în linie cu planurile ambiţioase ale Berlinului de a atinge neutralitate climatică în 2045. Executivul german a convenit cu compania de utilităţi LEAG care va fi nivelul despăgubirilor, însă are nevoie şi de aprobarea Bruxelles-ului, notează Reuters.

Tranziţia la energiile regenerabile şi eforturile de a accelera procesul a generat reacţii contradictorii în regiunea minieră Lusatia, din estul Germaniei, unde oamenii rămân sceptici cu privire la impactul social şi ecologic al renunţării la cărbune precum şi privesc cu reticență provocările tehnice care vor trebui rezolvate.

“Acesta este un pas important, în special pentru oamenii din regiune”, a declarat ministrul german al Economiei, Robert Habeck, într-un comunicat de presă.

Executivul comunitar avea unele îngrijorări cu privire la aprobarea de ajutoare de stat şi în 2021 a demarat o investigaţie pentru a stabili dacă aceste ajutoare vor prejudicia competiţia pe piaţa internă din UE.

Aproximativ 1,2 miliarde de euro din suma totală este destinată pentru acoperirea costurilor sociale ale renunţării la cărbune şi pentru schimbarea destinaţiei exploatărilor miniere de suprafaţă din regiunea Lusatia, a precizat Ministerul Economiei de la Berlin.

Aproximativ 550 milioane de euro sunt alocaţi pentru a despăgubi compania LEAG pentru câştigurile pe care nu le va mai realiza ca urmare a deciziei de a renunţa la cărbune până în 2038, însă suma finală va fi ajustată ulterior în funcţie de situaţia de pe piaţă, preţurile certificatelor de poluare şi data finală la care firma va renunţa la cărbune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#carbune #despagubiri #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Supravegherea prudențială a societăților de investiții din Republica Moldova ar urma să fie reglementată, în premieră, printr-o lege separată, proiectul căreia a fost examinat în ședință de către secretarii de stat. Până acum, acest domeniu a fost reglementat prin prevederi dispersate în Legea privind piața de capital și prin acte normative secundare, iar noul document concentrează regulile într-un cadru distinct, aliniat legislației Uniunii Europene.

Noul proiect de lege se concentrează pe detalierea cerințelor privind capitalul inițial și pe supravegherea amplă a cerințelor prudențiale aplicabile societăților de investiții nebancare, ținând cont de faptul că, potrivit reglementărilor europene, societățile de investiții bancare vor fi supravegheate, în partea de cerințe prudențiale, de către Banca Națională a Moldovei (BNM), în conformitate cu actele BNM emise în acest sens.

Astfel, una dintre cele mai importante schimbări este majorarea semnificativă a capitalului inițial pentru societățile de investiții, în funcție de tipul activităților desfășurate. Potrivit notei informative, pentru societățile care tranzacționează în cont propriu sau subscriu și plasează instrumente financiare cu angajament ferm, capitalul minim va crește de la 300 000 de euro la 750 000 de euro, ceea ce înseamnă o majorare de 2,5 ori față de nivelul actual.

Pentru societățile de investiții care nu desfășoară activități cu risc ridicat, precum cele care execută ordine, administrează portofolii sau oferă consultanță de investiții, capitalul inițial va fi majorat de la 50 000 de euro la 75 000 de euro. În cazul altor categorii de servicii de investiții, pragul de capital va urca de la 50 000 de euro la 150 000 de euro, ceea ce presupune o majorare de trei ori.

Proiectul introduce și un regim diferențiat de supraveghere, în funcție de dimensiunea și complexitatea societăților de investiții. Entitățile mici și neinterconectate vor fi supuse unor cerințe mai simple, în timp ce societățile mai mari vor avea obligații sporite privind capitalul intern, lichiditatea și gestionarea riscurilor.

Totodată, sunt prevăzute reguli mai stricte privind guvernanța internă, controlul intern și politicile de remunerare, care vor trebui să fie corelate cu performanța ajustată la risc. CNPF va avea competențe extinse de supraveghere, inclusiv efectuarea controalelor la fața locului și aplicarea de măsuri corective sau sancțiuni.

Potrivit notei informative, la data de 30 iunie 2025, pe piața de capital din Republica Moldova erau înregistrate și activau 12 societăți de investiții, dintre care 7 bănci și 5 societăți de investiții nebancare.

Conform proiectului, legea va intra în vigoare etapizat. Cadrul general urmează să se aplice la 15 luni de la publicarea în Monitorul Oficial, însă o parte semnificativă a prevederilor, în special cele ce țin de cooperarea cu autoritățile europene și aplicarea deplină a standardelor UE, vor intra în vigoare doar la data semnării tratatului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.