Germania obține aprobarea UE privind despăgubiri de 1,75 miliarde de euro pentru renunțarea la cărbune

Ministerul Economiei din Germania a anunţat marţi că a obţinut, în principiu, aprobarea Comisiei Europene pentru a despăgubi producătorul de electricitate LEAG cu o sumă de până la 1,75 miliarde de euro, pentru a renunţa la cărbune până în 2038.

În anul 2020, precedentul Guvern de la Berlin a ajuns la un acord care viza închiderea termocentralelor pe cărbune până în 2038, în linie cu planurile ambiţioase ale Berlinului de a atinge neutralitate climatică în 2045. Executivul german a convenit cu compania de utilităţi LEAG care va fi nivelul despăgubirilor, însă are nevoie şi de aprobarea Bruxelles-ului, notează Reuters.

Tranziţia la energiile regenerabile şi eforturile de a accelera procesul a generat reacţii contradictorii în regiunea minieră Lusatia, din estul Germaniei, unde oamenii rămân sceptici cu privire la impactul social şi ecologic al renunţării la cărbune precum şi privesc cu reticență provocările tehnice care vor trebui rezolvate.

“Acesta este un pas important, în special pentru oamenii din regiune”, a declarat ministrul german al Economiei, Robert Habeck, într-un comunicat de presă.

Executivul comunitar avea unele îngrijorări cu privire la aprobarea de ajutoare de stat şi în 2021 a demarat o investigaţie pentru a stabili dacă aceste ajutoare vor prejudicia competiţia pe piaţa internă din UE.

Aproximativ 1,2 miliarde de euro din suma totală este destinată pentru acoperirea costurilor sociale ale renunţării la cărbune şi pentru schimbarea destinaţiei exploatărilor miniere de suprafaţă din regiunea Lusatia, a precizat Ministerul Economiei de la Berlin.

Aproximativ 550 milioane de euro sunt alocaţi pentru a despăgubi compania LEAG pentru câştigurile pe care nu le va mai realiza ca urmare a deciziei de a renunţa la cărbune până în 2038, însă suma finală va fi ajustată ulterior în funcţie de situaţia de pe piaţă, preţurile certificatelor de poluare şi data finală la care firma va renunţa la cărbune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#carbune #despagubiri #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.