Germania obține aprobarea UE privind despăgubiri de 1,75 miliarde de euro pentru renunțarea la cărbune

Ministerul Economiei din Germania a anunţat marţi că a obţinut, în principiu, aprobarea Comisiei Europene pentru a despăgubi producătorul de electricitate LEAG cu o sumă de până la 1,75 miliarde de euro, pentru a renunţa la cărbune până în 2038.

În anul 2020, precedentul Guvern de la Berlin a ajuns la un acord care viza închiderea termocentralelor pe cărbune până în 2038, în linie cu planurile ambiţioase ale Berlinului de a atinge neutralitate climatică în 2045. Executivul german a convenit cu compania de utilităţi LEAG care va fi nivelul despăgubirilor, însă are nevoie şi de aprobarea Bruxelles-ului, notează Reuters.

Tranziţia la energiile regenerabile şi eforturile de a accelera procesul a generat reacţii contradictorii în regiunea minieră Lusatia, din estul Germaniei, unde oamenii rămân sceptici cu privire la impactul social şi ecologic al renunţării la cărbune precum şi privesc cu reticență provocările tehnice care vor trebui rezolvate.

“Acesta este un pas important, în special pentru oamenii din regiune”, a declarat ministrul german al Economiei, Robert Habeck, într-un comunicat de presă.

Executivul comunitar avea unele îngrijorări cu privire la aprobarea de ajutoare de stat şi în 2021 a demarat o investigaţie pentru a stabili dacă aceste ajutoare vor prejudicia competiţia pe piaţa internă din UE.

Aproximativ 1,2 miliarde de euro din suma totală este destinată pentru acoperirea costurilor sociale ale renunţării la cărbune şi pentru schimbarea destinaţiei exploatărilor miniere de suprafaţă din regiunea Lusatia, a precizat Ministerul Economiei de la Berlin.

Aproximativ 550 milioane de euro sunt alocaţi pentru a despăgubi compania LEAG pentru câştigurile pe care nu le va mai realiza ca urmare a deciziei de a renunţa la cărbune până în 2038, însă suma finală va fi ajustată ulterior în funcţie de situaţia de pe piaţă, preţurile certificatelor de poluare şi data finală la care firma va renunţa la cărbune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#carbune #despagubiri #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.