Purgatoriul generalului! Cel mai mare scandal de spionaj în favoarea Moscovei care lovește armata Moldovei

Publicația The Insider a dezvăluit o bombă de proporții în spațiul politic moldovenesc, arătând că generalul Igor Gorgan, fost șef al Statului Major al Republicii Moldova, a fost un informator activ al serviciilor secrete rusești, transmitând informații sensibile despre situația politică internă și despre achizițiile de echipament militar ale Ucrainei.

Conform documentelor obținute de The Insider, Gorgan a menținut legături strânse cu colonelul Alexei Makarov din GRU (Direcția Principală de Informații a Statului Major General al Armatei Ruse), raportând periodic și furnizând detalii despre activitățile militare din Republica Moldova și Ucraina.

Această colaborare a durat până la sfârșitul anului 2021, când noul președinte al Republicii Moldova, Maia Sandu, l-a destituit pe Gorgan din funcția de șef al Statului Major. Ulterior, în iulie 2023, în contextul expulzării masive a diplomaților ruși, Gorgan s-a angajat la ONU, dar, potrivit investigației, a continuat să fie un informator important pentru GRU, folosindu-și vechile conexiuni din Ministerul Apărării al Moldovei.

Adrian Băluțel, șeful de Cabinet al președintei Maia Sandu, a reacționat ferm la aceste dezvăluiri, cerând sancțiuni severe împotriva lui Gorgan. Băluțel a declarat că astfel de acțiuni sunt considerate trădare de patrie și trebuie tratate cu cea mai mare asprime. El a amintit că în 2021, Maia Sandu l-a destituit pe Gorgan din funcție, și a anunțat că distincțiile și gradele militare conferite acestuia în trecut vor fi retrase.

Aceste dezvăluiri aduc în prim-plan importanța monitorizării continue și a verificării riguroase a persoanelor din instituțiile de apărare și securitate națională, pentru a preveni astfel de incidente grave care amenință securitatea statului. Băluțel a subliniat necesitatea unor instrumente mai eficiente de combatere a acțiunilor de trădare a patriei, în fața unor astfel de amenințări hibride.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#generla #armata #Moscova #scandal #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina