Germania, România și Turcia „vindecă” Moldova. 92% din pastile vin din afară

Piața farmaceutică din Republica Moldova a atins în 2025 valoarea de 286,69 milioane de euro, în creștere cu 5,39% față de anul precedent, potrivit datelor publicate de Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale. Creșterea în volum a fost de 3,69%, diferența indică o orientare mai accentuată către terapii inovative și mai costisitoare.

În 2025, medicamentele de import au totalizat 266,32 mil. euro și au reprezentat 92,9% din valoarea pieței, în timp ce producătorii autohtoni au realizat vânzări de 20,37 mil. euro (7,1%). Din punct de vedere al volumului, importurile au deținut 86,2% din totalul cutiilor comercializate, iar producția locală 13,8%.

În perioada 2021–2025, piața farmaceutică a crescut de la 200,6 mil. euro la 286,7 mil. euro. Importurile au avansat constant, în timp ce producția locală a înregistrat fluctuații, cu un vârf în 2024 (22,96 mil. euro), urmat de o scădere în 2025.

Topul țărilor de proveniență a medicamentelor importate în 2025 este dominat de: Germania – 35,46 mil. euro, România – 23,98 mil. euro, Slovenia – 21,58 mil. euro, Ungaria – 21,05 mil. euro și Turcia – 20,66 mil. euro.

În topul substanțelor active (DCI) importate după valoare se regăsesc Dapagliflozinum, Ibuprofenum, Rivaroxabanum și Rosuvastatinum și indică o cerere ridicată pentru tratamentele bolilor cronice. La producția locală, Rivaroxabanum și Famotidinum conduc clasamentul.

Agenția Medicamentului menționează că evoluția pieței este strâns corelată cu ajustările listei medicamentelor compensate gestionate de Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM), care influențează atât structura importurilor, cât și producția locală.

Distribuția continuă să se consolideze, în linie cu tendințele europene. Top 3 importatori asigură aproximativ 80% din volumul total al produselor de import, iar toți distribuitorii licențiați dețin sau sunt în proces de obținere a certificatelor GDP (Good Distribution Practice).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#pastile #medicamente #import

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.