Glasul roților de tren tocite de șmecheri sună tot mai răgușit

Întreprinderea de stat Calea Ferată a fost delapidată continuu și ajuns cu datorii de 800 de mil. de lei, iar angajații s-au trezit cu restanțe la salarii pentru luni întregi. În plus, întreprinderea a fost lovită și de criza pandemică, care a redus transporturile de mărfuri, iar cursele de pasageri internaționale au fost anulate.

Ultimele date statistice relevă că în ianuarie-iulie 2021, cu mijloacele de transport feroviar, care dețin 15,4% în structura mărfurilor transportate, au fost transportate 1,4 milioane tone de mărfuri, sau cu 17,4% mai puțin faţă de ianuarie-iulie 2020, arată datele Biroului Național de Statistică.

Directorul CFM, Oleg Tofilat susține că în următorii trei ani sunt necesare investiții în infrastructura CFM, dar și că vor fi majorate salariile pentru angajați. ”Dacă în prezent salariul mediu este de 4000 de lei, atunci în anul 2023 vom dubla remunerarea”.

Calea Ferată din Moldova riscă să falimenteze fără intervenția Guvernului. Am tras acest semnal de alarmă de ani de zile. Cu părere de rău, Calea Ferată continuă calea spre faliment și doar intervenția urgentă a Guvernului și a Parlamentului privind capitalizarea întreprinderii și declararea CFM drept un obiectiv strategic poate salva situația”, a declarat fostul deputat, Alexadnru Slusari.

CFM este într-o situație dificilă. Astfel, din cele 139 de locomotive existente, 134 și-au depășit durata de amortizare. Totodată, peste 25% din infrastructura feroviară nu mai poate fi exploatată și necesită reparație capitală, iar peste câțiva ani circulația pe mai mult de jumătate din căile ferate ar urma să fie suspendată.

În ultimii 8 ani, întreprinderea de stat a generat pierderi care se apropie de un miliard de lei. Pierderile au crescut în ultimii ani din cauza scăderii numărului de pasageri, în special pentru transportul internațional, dar și a transportului de mărfuri. Totodată veniturile sunt în continuă scădere. Costurile salvării CFM sunt estimate la câteva sute de milioane euro.

#CFM #pierderi #tren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În luna august, Moldova a cumpărat mai puțină energie electrică decât în iulie, însă a plătit considerabil mai mult pentru aceasta. Potrivit datelor S.A. „Energocom”, volumul achiziționat a scăzut cu aproape 4%, în timp ce prețul mediu de cumpărare a crescut cu peste 17%, ajungând la 156,80 euro pentru un MWh, față de 133,86 euro în luna precedentă.

În total, Energocom a cumpărat în august 297 420 MWh de energie electrică, cu 11 448 MWh mai puțin decât în iulie, când volumul a ajuns la 308 868 MWh.

În schimb, diferența de preț este mult mai mare. Dacă în iulie un MWh a costat, în medie, 133,86 euro, în august prețul a urcat la 156,80 euro. Astfel, pentru fiecare MWh cumpărat, Energocom a plătit în medie cu 22,94 euro mai mult.

O parte din această energie a fost produsă în țară. În august, producția locală a acoperit 21,64% din volumul total cumpărat, în scădere de la 24,74% în iulie. Aproximativ 20,3% din volumul total a fost asigurat de parcurile și centralele de energie regenerabilă, iar 1,35% de CET-Nord și Termoelectrica.

În schimb, ponderea energiei importate a crescut. În august, importurile au reprezentat 78,36% din totalul energiei cumpărate, față de 75,26% în iulie. Cea mai mare parte a energiei importate a fost cumpărată prin contracte bilaterale cu furnizori și producători din România și Ucraina. Acestea au reprezentat 72,47% din volumul total în august, față de 57,33% în iulie. În același timp, Energocom a redus semnificativ achizițiile de pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU), prin OPCOM și Bursa Română de Mărfuri. Dacă în iulie acestea reprezentau 17,93% din volumul total cumpărat, în august ponderea a coborât la 5,89%.

Potrivit Energocom, prețul mediu de achiziție este influențat și de faptul că energia este procurată în special pentru orele de vârf. Compania cumpără mai puțină energie produsă în timpul zilei și se concentrează pe intervalele 07:00–11:00 și 18:00–23:00, când necesarul este mai mare.

Acest mecanism este aplicat după schimbarea regulilor pieței energiei electrice, intrate în vigoare la 1 iulie 2026. Achizițiile furnizorilor cu obligații de serviciu public se desfășoară prin mecanisme concurențiale, inclusiv Piața organizată a contractelor bilaterale, Piața pentru Ziua Următoare și Piața Intrazilnică.