GNL made in Kremlin încă merge bine la Paris și Bruxelles

Franța și Belgia, două dintre cei mai mari importatori de gaze naturale lichefiate (GNL) din Rusia, au refuzat să susțină propunerea Comisiei Europene de a stopa complet importurile de combustibili fosili din Federația Rusă, relatează Politico.

Autoritățile de la Paris și Bruxelles cer analize suplimentare economice și juridice înainte de a accepta planul Bruxellesului, care prevede interzicerea totală a importurilor de gaze rusești până în 2027.

„Susținem strategia europeană de diversificare, care e deja gata pentru discuții”, a declarat ministrul francez al Energiei, Marc Ferracci, referindu-se inclusiv la planul Franței de a înlocui gazul rusesc cu livrări din Qatar. Totuși, el a subliniat că Franța are nevoie de fundamentări legale clare, întrucât TotalEnergies are un contract de livrare cu producătorul rus Novatek valabil până în 2032.

Situația este similară în Belgia, care importă GNL din Rusia în baza unor contracte valabile până în 2035. Ministrul belgian al Energiei, Mathieu Michel, a cerut Comisiei Europene să prezinte o evaluare detaliată a impactului economic al renunțării la gazul rusesc.

În contrast, Spania și Țările de Jos, aflate pe locurile 3 și 4 ca volume de import, sprijină inițiativa Bruxellesului. Reprezentantul Ministerului spaniol al Tranziției Ecologice a subliniat că UE trebuie „să interzică cât mai curând importurile de gaze rusești”, chiar dacă Spania are un contract pe termen lung cu Novatek până în 2042, prin intermediul companiei Naturgy.

În prezent, Comisia Europeană lucrează la un document de impact, în care va analiza consecințele economice și juridice ale unei eventuale interdicții. Printre opțiunile discutate se numără introducerea unei cote zero de import, măsură care ar putea fi aprobată prin vot cu majoritate calificată, fără a necesita unanimitate, cum este cazul sancțiunilor oficiale.

Potrivit datelor Kpler, în anul 2024 statele UE au importat 16,77 milioane de tone de GNL din Rusia, în valoare de peste 6 miliarde de euro. Rusia a livrat astfel peste jumătate din exporturile sale totale de GNL către Uniunea Europeană. În ansamblu, gazele naturale rusești – lichefiate și prin conducte – au reprezentat aproximativ 20% din totalul importurilor UE.

Comisia speră să obțină sprijinul Franței și Belgiei pentru a înfrunta mai ușor opoziția deschisă din partea Ungariei și Slovaciei, care nu doresc să renunțe la importurile de gaze prin conductă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#LNG #belgia #Paris

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Patru consorții ar urma să construiască centrale eoliene de 170 MW în Republica Moldova, iar proiectele vor include și baterii de stocare a energiei. Ministerul Energiei a elaborat un proiect de hotărâre a Guvernului prin care propune acordarea statutului de producător eligibil mare investitorilor desemnați câștigători ai unei licitații organizate pentru dezvoltarea centralelor eoliene terestre.

Licitația a vizat o capacitate sprijinită de până la 170 MW, iar condiția principală a fost instalarea unei capacități minime de stocare de 0,25 MWh pentru fiecare MW de energie eoliană sprijinită. În total, cele șapte oferte declarate câștigătoare însumează 170 MW de capacitate sprijinită și 150,57 MWh de capacități de stocare, în timp ce puterea instalată totală a centralelor ajunge la 181,5 MW.

Cel mai mare pachet de proiecte aparține consorțiului „Lumina Noastră”, care va dezvolta patru centrale cu o capacitate totală de 54 MW. Acestea sunt prevăzute la Hîrtop, raionul Cimișlia – 10 MW, Rădeni, raionul Strășeni – 12 MW, Olănești, raionul Ștefan Vodă – 8 MW, și Negureni, raionul Telenești – 24 MW. Pentru fiecare proiect este prevăzută o capacitate de stocare de 30 MWh.

Un proiect de 40,5 MW va fi realizat de consorțiul „Navitas Energy” și „Elteprod Invest”, la Cioburciu, raionul Ștefan Vodă, cu o baterie de stocare de 10,125 MWh. Tot la Cioburciu este prevăzut un proiect de 35 MW al consorțiului „Leafwind Energy” și „Oromaxmontaj”, cu o capacitate de stocare de 10,32 MWh.

Al patrulea câștigător este consorțiul „Summa FIBA Enerji”, care va dezvolta o centrală cu o putere instalată de 52 MW în raionul Criuleni. Statutul de producător eligibil mare se acordă însă pentru 40,5 MW, iar capacitatea de stocare aferentă este de 10,125 MWh. Pentru această centrală va fi necesară separarea fizică și contorizarea distinctă a energiei pentru partea sprijinită prin schema de stat și pentru energia comercializată pe piață.

În total, în cadrul procedurii au fost depuse 16 oferte, dintre care 14 au fost admise și calificate în etapa finală. Câștigătorii au fost desemnați pe principiul celui mai mic preț. Prețurile ofertate de proiectele selectate variază între 1,2398 și 1,2528 lei/kWh, iar documentul indică un preț mediu ponderat de aproximativ 1,2467 lei/kWh.

Proiectele vor beneficia de schema de sprijin „preț fix/prima variabilă”, autorizată de Consiliul Concurenței. Energia produsă direct de centralele eoliene va fi eligibilă pentru această schemă, în timp ce energia preluată din rețea și ulterior livrată înapoi prin baterii nu va beneficia de sprijin și va fi decontată la prețul pieței.

Investitorii vor avea la dispoziție cel mult 36 de luni de la publicarea hotărârii Guvernului în Monitorul Oficial pentru a pune în funcțiune centralele și instalațiile de stocare. Furnizorul central de energie electrică urmează să semneze contractele de achiziție în termen de 10 zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a hotărârii.

Ministerul Energiei susține că măsura va contribui la consolidarea securității energetice și la obiectivul Republicii Moldova ca, până în 2030, 27% din consumul final de energie să provină din surse regenerabile.

#parcuri eoliene #energie regenerabilă