GNL made in Kremlin încă merge bine la Paris și Bruxelles

Franța și Belgia, două dintre cei mai mari importatori de gaze naturale lichefiate (GNL) din Rusia, au refuzat să susțină propunerea Comisiei Europene de a stopa complet importurile de combustibili fosili din Federația Rusă, relatează Politico.

Autoritățile de la Paris și Bruxelles cer analize suplimentare economice și juridice înainte de a accepta planul Bruxellesului, care prevede interzicerea totală a importurilor de gaze rusești până în 2027.

„Susținem strategia europeană de diversificare, care e deja gata pentru discuții”, a declarat ministrul francez al Energiei, Marc Ferracci, referindu-se inclusiv la planul Franței de a înlocui gazul rusesc cu livrări din Qatar. Totuși, el a subliniat că Franța are nevoie de fundamentări legale clare, întrucât TotalEnergies are un contract de livrare cu producătorul rus Novatek valabil până în 2032.

Situația este similară în Belgia, care importă GNL din Rusia în baza unor contracte valabile până în 2035. Ministrul belgian al Energiei, Mathieu Michel, a cerut Comisiei Europene să prezinte o evaluare detaliată a impactului economic al renunțării la gazul rusesc.

În contrast, Spania și Țările de Jos, aflate pe locurile 3 și 4 ca volume de import, sprijină inițiativa Bruxellesului. Reprezentantul Ministerului spaniol al Tranziției Ecologice a subliniat că UE trebuie „să interzică cât mai curând importurile de gaze rusești”, chiar dacă Spania are un contract pe termen lung cu Novatek până în 2042, prin intermediul companiei Naturgy.

În prezent, Comisia Europeană lucrează la un document de impact, în care va analiza consecințele economice și juridice ale unei eventuale interdicții. Printre opțiunile discutate se numără introducerea unei cote zero de import, măsură care ar putea fi aprobată prin vot cu majoritate calificată, fără a necesita unanimitate, cum este cazul sancțiunilor oficiale.

Potrivit datelor Kpler, în anul 2024 statele UE au importat 16,77 milioane de tone de GNL din Rusia, în valoare de peste 6 miliarde de euro. Rusia a livrat astfel peste jumătate din exporturile sale totale de GNL către Uniunea Europeană. În ansamblu, gazele naturale rusești – lichefiate și prin conducte – au reprezentat aproximativ 20% din totalul importurilor UE.

Comisia speră să obțină sprijinul Franței și Belgiei pentru a înfrunta mai ușor opoziția deschisă din partea Ungariei și Slovaciei, care nu doresc să renunțe la importurile de gaze prin conductă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#LNG #belgia #Paris

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Veniturile BASS în 2024 au constituit 42,8 miliarde lei (99,5%), iar cheltuielile – 42,7 miliarde lei (99,3%), rezultând un excedent de 123,5 milioane lei. Totuși, auditul a semnalat erori în completarea conturilor individuale ale contribuabililor, care au influențat direct diminuarea sau majorarea pensiilor în cel puțin 19 cazuri, cu sume variind de la câțiva lei până la 25.800 lei lunar per beneficiar. Impactul financiar total estimat: 1,4 milioane lei, potrivit auditului asupra executării Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat (BASS) și a Fondurilor Asigurării Obligatorii de Asistență Medicală (FAOAM) pentru anul 2024

Totodată, lipsa transmiterii la timp a informațiilor despre decesul beneficiarilor a generat cheltuieli nejustificate de 6,83 milioane lei, din care doar 6,39 milioane lei au fost recuperate.

Inspectoratul Social de Stat a identificat, în același an, plăți necuvenite de 18,7 milioane lei sub formă de ajutoare și compensații sociale, în creștere cu 40% față de anul precedent. Doar 0,14% din sumă a fost recuperată până la sfârșitul anului.

Bugetul FAOAM a înregistrat venituri de 15,93 miliarde lei și cheltuieli de 15,85 miliarde lei, executate în mare parte prin contractarea serviciilor medicale.

Contribuțiile din partea angajaților au totalizat 8,39 miliarde lei (53%), însă numărul contribuabililor a fost în scădere (740 mii persoane). Pentru persoanele neangajate, Guvernul a alocat 6,85 miliarde lei, cu o primă de asigurare similară anului anterior – 4.460 lei. Cu toate acestea, peste 142.000 de persoane nu și-au achitat prima cu facilități, ceea ce a dus la venituri ratate de circa 159 milioane lei.

O problemă majoră identificată este contractarea serviciilor medicale de către 35 de instituții fără certificate de acreditare valabile și alte 41 cu certificate expirate, în condițiile în care procesul de reacreditare a fost întârziat între 51 și 413 zile, pe fondul reformei sistemului de evaluare în sănătate.

CCRM a remarcat că sistemul de asistență medicală primară a fost plătit pentru 3,3 milioane de persoane înregistrate, în timp ce Biroul Național de Statistică indică o populație totală de doar 2,4 milioane, iar Registrul de Stat conține 4 milioane de persoane. Aceste discrepanțe sugerează posibile erori de evidență și necesitatea actualizării listelor medicilor de familie.

Din cele 21.700 de persoane transmise pentru intervenții chirurgicale (protezare sau tratamente oftalmologice), doar 12.400 au beneficiat efectiv, restul cazurilor fiind refuzuri sau amânări fără un mecanism clar de excludere din liste. Această lipsă de proceduri duce la creșterea artificială a numărului de persoane aflate în așteptare.

Curtea de Conturi recomandă consolidarea controalelor interne, actualizarea registrelor și reformarea sistemelor de evidență, pentru a asigura utilizarea eficientă și transparentă a fondurilor publice în domeniul social și medical.