Goana după aur a băncilor centrale. Cererea a ajuns la vârful ultimelor 7 decenii. Cât aur are Moldova în rezervă

Siguranţa pe care o oferă pe perioadele de criză, prezervarea valorii pe termen lung, lipsa riscului de credit sau moştenirea istorică sunt câteva dintre motivele care au determinat băncile centrale ale lumii să menţină de-a lungul timpului un stoc de aur ca parte a rezervelor internaţionale, şi chiar să cumpere mai mult aur. Ascensiunea inflaţiei, dobânzile rămase în urma creşterii preţurilor, dar şi tensiunile geopolitice şi economice din ultima perioadă au amplificat apetitul pentru achiziţii de aur. Iar cei mai mari jucători de pe piaţa aurului sunt băncile centrale, acestea fiind şi cei mai mari câştigători de pe urma aprecierii aurului.

Rezervele mondiale de aur sunt de peste 30.000 tone, potrivit statisticilor pentru 2022 ale World Gold Council, asociaţie nonprofit a celor mai mari producători de aur la nivel mondial.

Cele mai mari rezerve în aur erau în 2022 cele ale Statelor Unite ale Americii (8.133 tone), urmate de cele ale Germaniei (3.355 tone), Italiei (2.452 tone), Franţei (2.436 tone) şi Rusiei (2.333 tone).

Iar România a coborât pe locul 37 în lume, cu 103,6 tone, potrivit World Gold Council.

Dacă la finele anului 1989 rezerva de aur a României era de 67,6 tone, depozitate integral în ţară, în perioada 1990-2017 a crescut cu 36 de tone, până la aproape 104 tone de aur. Iar mai mult de jumătate (circa 60%) a rămas depozitată în afara graniţelor României.

În ceea ce privește Republica Moldova, aurul de la Trezoreria de stat a trecut la banca centrală, a fost topit, iar lingourile fac parte astăzi din activele oficiale de rezervă ale BNM și sunt păstrate în țară. Banca Națională a Moldovei are în rezerve aproximativ 74 kg de aur. Acesta este împărțit în lingouri. La data de 7 iulie, valoarea aurului din rezerva băncii centrale valora 4,6 milioane de dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#banci ceentrale #rezervă #aur

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană a adoptat, luni, noi sancţiuni care vizează companiile şi persoanele fizice acuzate că au ajutat Moscova să ocolească sancţiunile occidentale privind exporturile de petrol, care contribuie la finanţarea războiului din Ucraina, transmite Reuters.

Până în prezent, UE a impus 19 pachete de sancţiuni, dar Moscova a reuşit să se adapteze la majoritatea măsurilor şi încă vinde milioane de barili de petrol către India şi China, chiar dacă la preţuri mai mici decât preţurile globale. O mare parte din acest petrol este transportat folosind o aşa-numită flotă din umbră, formată din nave care operează în afara industriei maritime occidentale.

Cele mai recente sancţiuni ale UE interzic cetăţenilor blocului comunitar să facă afaceri cu companiile şi persoanele fizice incluse pe o listă specială, reducându-le accesul la principalii furnizori de transport maritim şi asigurări. UE a listat peste 2.600 de persoane fizice şi companii în total.

Cele mai noi sancţiuni vizează nouă persoane fizice şi entităţi care susţin flota din umbră de petroliere a Rusiei, au precizat Consiliul Uniunii Europene şi Jurnalul Oficial al UE, referindu-se la oameni de afaceri legaţi de companiile petroliere Rosneft şi Lukoil, precum şi de companiile de transport maritim care deţin şi administrează petroliere.