Goana după aur a băncilor centrale. Cererea a ajuns la vârful ultimelor 7 decenii. Cât aur are Moldova în rezervă

Siguranţa pe care o oferă pe perioadele de criză, prezervarea valorii pe termen lung, lipsa riscului de credit sau moştenirea istorică sunt câteva dintre motivele care au determinat băncile centrale ale lumii să menţină de-a lungul timpului un stoc de aur ca parte a rezervelor internaţionale, şi chiar să cumpere mai mult aur. Ascensiunea inflaţiei, dobânzile rămase în urma creşterii preţurilor, dar şi tensiunile geopolitice şi economice din ultima perioadă au amplificat apetitul pentru achiziţii de aur. Iar cei mai mari jucători de pe piaţa aurului sunt băncile centrale, acestea fiind şi cei mai mari câştigători de pe urma aprecierii aurului.

Rezervele mondiale de aur sunt de peste 30.000 tone, potrivit statisticilor pentru 2022 ale World Gold Council, asociaţie nonprofit a celor mai mari producători de aur la nivel mondial.

Cele mai mari rezerve în aur erau în 2022 cele ale Statelor Unite ale Americii (8.133 tone), urmate de cele ale Germaniei (3.355 tone), Italiei (2.452 tone), Franţei (2.436 tone) şi Rusiei (2.333 tone).

Iar România a coborât pe locul 37 în lume, cu 103,6 tone, potrivit World Gold Council.

Dacă la finele anului 1989 rezerva de aur a României era de 67,6 tone, depozitate integral în ţară, în perioada 1990-2017 a crescut cu 36 de tone, până la aproape 104 tone de aur. Iar mai mult de jumătate (circa 60%) a rămas depozitată în afara graniţelor României.

În ceea ce privește Republica Moldova, aurul de la Trezoreria de stat a trecut la banca centrală, a fost topit, iar lingourile fac parte astăzi din activele oficiale de rezervă ale BNM și sunt păstrate în țară. Banca Națională a Moldovei are în rezerve aproximativ 74 kg de aur. Acesta este împărțit în lingouri. La data de 7 iulie, valoarea aurului din rezerva băncii centrale valora 4,6 milioane de dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#banci ceentrale #rezervă #aur

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul român, prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” S.A. Constanța (CN APM), a depus prima ofertă neangajantă pentru achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești din Republica Moldova – firma ICS Danube Logistics, controlată în prezent de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Potrivit documentelor obținute de Profit.ro, oferta a fost înregistrată pe 24 aprilie 2025, marcând un prim pas concret al României pentru preluarea singurului port maritim al Republicii Moldova, situat strategic la kilometrul 133,8 al Dunării, în vecinătatea granițelor cu România și Ucraina, scrie profit.ro.

Pentru a susține acest demers, compania românească a lansat o procedură de achiziție de servicii de consultanță în valoare de 2 milioane de lei, necesare evaluării activelor și realizării unui raport de due diligence. Cinci operatori economici au depus oferte pentru acest contract, urmând ca firma câștigătoare să finalizeze analiza în termen de trei săptămâni.

Tranzacția este urmărită cu atenție și de alți potențiali investitori strategici. Printre aceștia se numără MBF Port Burgas din Bulgaria, controlată de frații Kiril și Georgi Domuschiev – oameni de afaceri influenți și proprietari ai clubului de fotbal Ludogorets Razgrad. De asemenea, BERD a anunțat anterior că poartă discuții și cu investitori din Turcia, Olanda și Danemarca.

Portul Giurgiulești este singurul port maritim al Republicii Moldova și un nod logistic crucial, conectat trimodal – pe cale ferată, rutier și fluvial. În 2023, portul a înregistrat un record de 2,17 milioane de tone de mărfuri transbordate, o creștere de aproape 19% față de anul precedent.

Terminalele portului permit importul de combustibili, îngrășăminte și materiale de construcții, precum și exportul de cereale, ulei, șrot și deșeuri metalice. Giurgiulești funcționează și ca port satelit al Constanței, de unde vin livrări regulate de produse esențiale.

Directorul general al Danube Logistics SRL, Mathias von Tucher, a declarat recent că accentul operațional va fi pus pe nevoile importatorilor și exportatorilor moldoveni, menționând investiții în infrastructura cerealieră și digitalizarea operațiunilor.

BERD a devenit unic proprietar legal al portului în 2021, după ce a sprijinit financiar proiectul încă din 1995. Banca internațională a anunțat că urmărește atragerea unui investitor strategic capabil să continue dezvoltarea infrastructurii portuare și să asigure stabilitatea economică a proiectului.

Deși obiectivele guvernului român sunt în prezent confidențiale din rațiuni de concurență, sursele oficiale arată că Bucureștiul tratează acest proiect ca un obiectiv de interes strategic pentru întărirea conectivității regionale, a cooperării economice cu Republica Moldova și a prezenței în bazinul Mării Negre și Dunării.