Cum a provocat civilizaţia umană furia naturii? Se anunţă inundaţii, incendii, secetă şi furtuni devastatoare

Climatologii vorbesc cu îngrijorare despre cum s-a schimbat vremea în ultimele decenii, în timp ce elementele atmosferice se combină pentru a crea inundaţii mortale în nord-estul SUA şi o căldură record în sud-vestul SUA şi în întreaga lume, notează businessmagazin.ro.

Inundaţii mortale au acaparat părţi din nord-estul ţării, blocând oamenii în casele lor şi ucigând cel puţin o femeie care a fost luată de apele învolburate. Râurile din Vermont au crescut rapid în urma ploilor torenţiale de luni, ajungând la niveluri nemaiîntâlnite de la uraganul Irene din 2011.

Criza climatică pune lucrurile în favoarea unor fenomene meteorologice mai intense, precum ploile abundente şi inundaţiile din nord-est, a declarat Michael E. Mann, climatolog şi profesor emerit la Universitatea din Pennsylvania.

„Vremea este vreme. Se vor întâmpla – precipitaţii, inundaţii se vor întâmpla”, a declarat Mann pentru CNN. „Ceea ce schimbările climatice fac este că le supraîncarcă, astfel încât atunci când ai unul dintre aceste sisteme meteorologice care produce cantităţi mari de precipitaţii, vei avea parte de mai multe precipitaţii”.

Există un alt mod în care criza climatică ar putea determina aceste precipitaţii extreme, a spus Mann, şi este ceva în prim-planul cercetării climatice: Curentul Jet Stream ar putea fi „blocat” în poziţii care prelungesc aceste tipuri de evenimente extreme.

Curentul Jet Stream este un râu de aer care se deplasează rapid în straturile înalte ale atmosferei şi care conduce sistemele meteorologice pe tot globul. Este important de menţionat că este alimentat de diferenţa extremă de temperatură dintre ecuator şi poli.

În timp ce nord-estul este inundat de ploi torenţiale, o căldură periculoasă ameninţă alte părţi ale lumii. Temperaturile cresc vertiginos în sud-vestul Americii în această săptămână, unde Phoenix ar putea depăşi recordul de zile consecutive de peste 110 grade.

Săptămâna trecută, temperatura medie zilnică a planetei a urcat la niveluri record în datele urmărite de două agenţii climatice din SUA şi Europa. Oamenii de ştiinţă din domeniul climei au declarat pentru CNN că temperaturile globale au fost probabil cele mai ridicate din ultimii cel puţin 100.000 de ani.

Între timp, Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice al UE a constatat că luna trecută a fost cea mai caldă lună iunie cu o „marjă substanţială” peste recordul anterior, stabilit în 2019.

Având în vedere căldura devastatoare, oamenii de ştiinţă sunt îngrijoraţi de faptul că 2023 ar putea fi cel mai fierbinte an înregistrat vreodată.

#civilizatie #prognoza #furtuna

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova trebuie să inițieze o reformă fiscală amplă pentru a readuce deficitul bugetar în limite controlabile și pentru a evita efectele negative asupra economiei, avertizează expertul economic Adrian Lupușor într-o analiză publicată de Expert-Grup.

Potrivit documentului, deficitul bugetar s-a menținut în ultimii ani la 4-5% din PIB, nivel considerat excesiv pentru economia moldovenească. Expertul susține că acest dezechilibru obligă statul să se împrumute masiv de pe piața internă, concurând astfel sectorul privat pentru resursele financiare disponibile în bănci.

Analiza arată că aproximativ 40% din datoria de stat este contractată pe plan intern, la dobânzi de 9-10%, ceea ce reduce disponibilitatea creditelor pentru companii și investiții private. În consecință, Moldova rămâne una dintre țările cu cel mai redus nivel al creditării bancare raportate la PIB din regiune, de doar 29% în 2025.

Expert-Grup atrage atenția că deficitul bugetar ridicat complică și activitatea Băncii Naționale a Moldovei, alimentând presiunile inflaționiste și reducând interesul băncilor de a finanța economia reală. Astfel, instituțiile financiare preferă să împrumute statul, considerat un debitor cu risc redus, în loc să acorde credite companiilor.

În același timp, analiza respinge ideea că problema poate fi rezolvată prin reducerea cheltuielilor publice. Potrivit datelor prezentate, Moldova cheltuie prin sectorul public, în medie, 35,6% din PIB, sub nivelul majorității statelor din regiune. Mai mult, investițiile publice capitale reprezintă doar 3,4% din PIB, unul dintre cele mai scăzute niveluri din Europa de Est.

Autorul concluzionează că ajustarea fiscală trebuie realizată în principal prin creșterea veniturilor bugetare, inclusiv prin combaterea economiei informale, reducerea evaziunii fiscale și eliminarea numeroaselor facilități și excepții fiscale. Potrivit estimărilor citate în analiză, aceste măsuri ar putea aduce venituri suplimentare de 2-4% din PIB în următorii patru-cinci ani.

O atenție deosebită este acordată sistemului TVA. Expert-Grup estimează că, deși cota standard de TVA este de 20%, cota efectivă este de aproximativ 10%, iar peste 30 de miliarde de lei anual nu ajung la buget din cauza cotelor reduse, scutirilor și excepțiilor fiscale aplicate diferitelor categorii de bunuri și servicii. În acest context, organizația recomandă unificarea cotei TVA și restrângerea facilităților fiscale pentru a consolida veniturile statului și a reduce inechitățile din sistemul fiscal.