Greşeala strategică a lui Putin. Ce ştie numărul doi din NATO despre situația de la Moscova

Mircea Geoană spune că mobilizarea parțială anunțată de președintele Vladimir Putin arată clar că războiul din Ucraina nu merge cum și-ar fi dorit Rusia. Din păcate, această decizie va duce la noi pierderi de vieți omenești. NATO anunță și că monitorizează permanent Rusia, după ce liderul de la Kremlin a amenințat din nou cu folosirea armelor nucleare.

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO spune că discursul lui Putin, dar și declararea mobilizării parțiale arată clar că invazia în Ucraina nu merge deloc conform planurilor Rusiei.

„Discursul președintelui Putin demonstrează, în primul rând, că războiul nu decurge conform planurilor Moscovei. Acesta a făcut o mare greșeală de calcul. A crezut că poate prelua controlul Ucrainei în câteva zile. Însă ofensiva rusă a fost oprită de forțele ucrainene și acum, de fapt, ucrainenii au reușit să elibereze parte din teritoriul pe care forțele ruse îl ocupaseră în primele luni ale războiului“, a declarat Mircea Geoană.

Pierderi de vieți omenești

Secretarul general adjunct al NATO spune că această mobilizare necesită timp, dar va spori efectivele militare ale Rusiei în Ucraina. Acest lucru va duce la o escaladare a războiului și la pierderi de ambele părți.

„Într-adevăr, toate aceste evoluții vor aduce o înrăutățire a situației din Ucraina, pentru că o escaladare a conflictului va însemna, din păcate, mai multă suferință, mai multe pierderi de vieți. Președintele Putin poate pune capăt acestui război prin retragerea forțelor sale, prin oprirea invadării unei alte țări“, a mai spus Mircea Geoană.

Monitorizare permanentă

Având în vedere noile amenințări nucleare ale lui Vladimir Putin care a spus că Rusia se va apăra prin orice mijloace, NATO a decis să își sporească prezența pe flancul estic al alianței.

„Retorica nucleară la care recurge președintele Putin este periculoasă și nesăbuită. Știe foarte bine că un război nuclear nu trebuie purtat niciodată, nu poate fi câștigat și va avea consecințe fără precedent pentru Rusia. În consecință, NATO și-a sporit considerabil prezența, în special în partea de est a Alianței.

Comunicăm cât se poate de clar că monitorizăm îndeaproape ce face Rusia. Până acum nu am văzut nicio schimbare în postura sau pregătirea nucleară, dar monitorizăm acest lucru îndeaproape și rămânem vigilenți“, a mai spus Mircea Geoană.

Vot trucat

El spune și că referendumurile ce vor fi organizate în provinciile separatiste nu au nicio legitimitate. „Atât discursul, cât și mobilizarea parțială a forțelor armate ale Rusiei demonstrează greșeala strategică a președintelui Putin. În aceeași logică – de a încerca să traseze o linie roșie, de a reveni de pe o poziție de forță în conflict – vor avea loc și referendumurile false de pe teritoriul Ucrainei încă ocupat de forțele ruse.

După cum spunea și Secretarul general Jens Stoltenberg ieri, la New York, asemenea voturi false, referendumuri trucate, nu au însă nicio legitimitate și, prin urmare, nu schimbă natura conflictului“, mai explică Mircea Geoană.

#Gioană #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria externă totală a Republicii Moldova a ajuns la 12,398 de miliarde de dolari la sfârșitul anului 2025, în creștere cu 18,2% față de 2024, arată Banca Mondială în raportul „International Debt Report 2026”. Într-un deceniu, suma a crescut cu 6 miliarde 303 milioane de dolari, adică cu 103,4%. În 2015, datoria externă era de 6,095 miliarde de dolari.

Din totalul datoriei externe, 5,035 miliarde de dolari reprezintă datoria publică și cea garantată de stat. Datoria privată fără garanții de stat însuma 4,680 miliarde de dolari, iar cea pe termen scurt, prezentată separat în raport, se ridica la 2,683 miliarde de dolari.

Aproape 90% din datoria publică și cea garantată de stat revenea creditorilor multilaterali, față de care soldul era de 4,495 miliarde de dolari. Raportul indică 981 de milioane de dolari pentru Fondul Monetar Internațional și 922 de milioane pentru Asociația Internațională pentru Dezvoltare, parte a Grupului Băncii Mondiale. Aceste sume reprezintă 21,8% și, respectiv, 20,5% din datoria față de creditorii multilaterali. Alte 2,591 miliarde de dolari reveneau celorlalți creditori din această categorie.

Datoria față de creditorii bilaterali însuma 511 milioane de dolari. Franța avea cea mai mare sumă evidențiată în raport, de 241 de milioane de dolari, urmată de Japonia, cu 131 de milioane. Alți creditori bilaterali aveau de recuperat 140 de milioane de dolari. În componența datoriei publice și garantate de stat mai figurau 29 de milioane de dolari datorate creditorilor privați.

În 2025, datoria externă totală echivala cu 165% din valoarea exporturilor de bunuri și servicii și cu 61% din venitul național brut. Rambursările și dobânzile plătite în contul datoriei externe au reprezentat echivalentul a 18% din exporturi și a 7% din venitul național brut.

Noile angajamente de împrumut față de creditorii oficiali au avut, în medie, o scadență de 31 de ani, o perioadă de grație de doi ani și o dobândă de 3,5%. Pentru creditorii privați, raportul arată că în 2025 nu au existat noi angajamente în categoria analizată.

Banca Mondială încadrează Republica Moldova în categoria economiilor cu venit mediu superior. Fișa de țară indică o populație de 2,4 milioane de locuitori și un venit național brut de 20,344 miliarde de dolari.

#datoria externă #banca Mondială