Guvernul a zis da! Directorii Serviciului Fiscal și Vamal vor fi numiți de Executiv. Vor fi demnitari de stat

Guvernul a dat aviz pozitiv la proiectul de lege care prevede ca directorii Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal să treacă în categoria persoanelor cu funcţie de demnitate publică, urmând să fie numiţi şi eliberaţi din funcţie de către Cabinetul de miniștri, la propunerea ministrului Finanţelor, scrie Realitatea.md.

„Modificările propuse au drept scop realizarea obiectivelor asumate prin programul de activitate al Guvernului pe domeniul fiscal şi vamal, pentru care este nevoie de organizare şi planificare strategică, elaborare şi aprobare a documentelor de politici corespunzătoare şi o colaborare bună a instituţiilor responsabile cu Guvernul. Ajustarea cadrului legal privind numirea și eliberarea din funcție a conducătorilor autorităților administrative menționate va contribui la consolidarea funcțiilor directe exercitate de Guvern în activitatea entităților strategice din punct de vedere a stabilității economice și a gestiunii finanțelor publice”, se arată în nota Guvernului.

Totodată, proiectul are ca scop asigurarea unor politici unitare în activitate, prin instituirea unui dialog direct al Guvernului cu conducătorii subdiviziunilor Ministerului Finanțelor, Serviciul Fiscal de Stat și Serviciul Vamal.

Precizăm că, ex-deputatul PAS, în prezent ministru al Justiției, Sergiu Litvinenco, a înregistrat la începutul lunii septembrie, un proiect de lege în Parlament, prin care a propus ca funcția de șef al Serviciului Fiscal de Stat și de șef al Serviciului Vamal să fie transformate din funcționar public în persoană cu funcție de demnitate publică. Competența de numire a acestor persoane urmează să treacă de la ministrul Finanțelor la Guvern.

Precizăm că, în prezent, directorul Serviciului Fiscal de Stat și cel al Serviciului Vamal sunt numiți de Guvern, la propunerea Ministerului Finanțelor, întrucât instituțiile date sunt în subordinea acestuia.

#Serviciului Fiscal #Director #serviciul vamal #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Majorarea cu 15% a tarifelor pentru transportul feroviar de mărfuri, anunțată de Calea Ferată din Moldova (CFM) pentru 1 noiembrie, provoacă nemulțumirea exportatorilor de cereale. Asociația „Agrocereale” acuză lipsa unei justificări economice clare și avertizează că scumpirea va fi suportată, în cele din urmă, de agricultori. Mai mult, organizația atrage atenția asupra unui paradox: deși CFM invocă majorarea prețului motorinei, cheltuielile totale ale întreprinderii ar urma să scadă în acest an cu 150 de milioane de lei.

Potrivit Asociației, CFM estimează pentru 2026 cheltuieli de 669 de milioane de lei, față de 819 milioane în anul precedent. Deși costurile cu combustibilul ar urma să crească cu aproximativ 91 de milioane de lei, celelalte cheltuieli se reduc cu 241 de milioane de lei. În aceste condiții, exportatorii solicită explicații privind necesitatea majorării tarifelor.
„O întreprindere ale cărei cheltuieli totale scad cu 150 de milioane de lei nu are o problemă de costuri. Are o problemă de venituri”, susține Asociația „Agrocereale”, care cere publicarea metodologiei de calcul ce a stat la baza scumpirii.

Exportatorii atrag atenția și asupra faptului că majorarea este anunțată într-o perioadă în care motorina s-a ieftinit. Potrivit datelor prezentate de Asociație, prețul plafon stabilit de ANRE a coborât de la 36,69 lei pe litru, pe 29 septembrie, la 35,01 lei pe 9 octombrie, chiar în ziua în care CFM a comunicat decizia de majorare a tarifelor.

O altă problemă semnalată este tratamentul tarifar diferit aplicat mărfurilor ucrainene și celor moldovenești. Din 10 august, transportul feroviar de tranzit al mărfurilor din Ucraina beneficiază de o reducere de 50%, valabilă până la sfârșitul anului. În același timp, transportul mărfurilor moldovenești urmează să se scumpească din noiembrie.

„Un producător agricol din Republica Moldova nu poate fi pus să acopere costul unei reduceri acordate altcuiva”, avertizează Asociația, solicitând CFM să publice rezultatele financiare ale facilităților acordate tranzitului ucrainean.

Situația este cu atât mai complicată cu cât exporturile feroviare de produse agricole s-au prăbușit în ultimele luni. Potrivit datelor prezentate de „Agrocereale”, transportul pe calea ferată al celor cinci culturi agricole de bază a scăzut de la 85.223 de tone în iulie la numai 9.184 de tone în august, ceea ce reprezintă o reducere de 89,2% într-o singură lună.

Cea mai gravă situație a fost înregistrată în punctul feroviar Etulia, pe coridorul spre Reni și Giurgiulești, unde volumele au scăzut cu 93%, de la 78.116 tone la 5.205 tone. Exportatorii explică această prăbușire prin riscurile militare din sudul Ucrainei, atacurile asupra infrastructurii portuare și feroviare, precum și scăderea nivelului Dunării.

În paralel, CFM se confruntă cu un deficit sever de material rulant. În august, cererea pentru transportul cerealelor a depășit 2.000 de vagoane, în timp ce întreprinderea dispunea de numai 700. Mai grav, din cele 90 de locomotive principale, doar 19 erau funcționale, potrivit datelor invocate de Asociație.

Problemele logistice generează pierderi considerabile pentru exportatori. La intrarea în portul Giurgiulești s-au format cozi de peste 200 de camioane, iar staționarea fiecărui vehicul este estimată la 50 de euro pe zi. Întârzierile la frontieră pot adăuga între 300 și 600 de euro la costul unui transport, în timp ce blocarea vagoanelor la Reni generează cheltuieli suplimentare de șapte dolari pe tonă.

Toate aceste costuri se răsfrâng asupra agricultorilor. În perioada iulie–septembrie, prețul mediu de export al grâului a fost de 3,76 lei pe kilogram, însă prețul efectiv primit de fermieri se situează, potrivit Asociației, în jurul a trei lei pe kilogram.

În sudul țării, unde recolta de grâu a ajuns în unele zone la numai 1,1 tone la hectar, venitul brut al agricultorului este estimat la 3.300 de lei pentru un hectar, sumă care nu acoperă costurile de producție, susțin reprezentanții sectorului.

Paradoxal, majorarea tarifelor intervine într-un sezon agricol cu exporturi record. În perioada iulie–septembrie, Republica Moldova a exportat 605.500 de tone de grâu, cel mai mare volum din ultimele cinci sezoane, și 259.000 de tone de rapiță, un record pentru începutul sezonului. Împreună cu floarea-soarelui, aceste culturi au generat încasări de peste 5,6 miliarde de lei din exporturi, potrivit Asociației.

În aceste condiții, „Agrocereale” solicită amânarea majorării tarifelor până la încheierea sezonului de comercializare 2026–2027 sau până la introducerea noului regim tarifar, odată cu reorganizarea CFM. Totodată, exportatorii propun instituirea unui mecanism transparent prin care tarifele să crească atunci când motorina se scumpește, dar să fie reduse atunci când combustibilul se ieftinește.

Asociația cere și un program concret pentru repunerea în circulație a vagoanelor și locomotivelor nefuncționale, precum și tarife preferențiale pentru operatorii care garantează volume de marfă.

CFM a justificat anterior majorarea tarifelor cu 15% prin creșterea costurilor la produsele petroliere. Ajustarea urmează să fie aplicată de la 1 noiembrie transporturilor feroviare de mărfuri în trafic local, de import, export și tranzit.

#scumpire #tarife #tren