Topul celor mai mici dobânzi la credite de nevoi personale. De unde te poți împrumuta cel mai ieftin

16 Sept. 2021, 10:43
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Sept. 2021, 10:43 // Actual //  bani.md

După criza bancară din anul 2014 când majoritatea împrumuturilor erau acordate de companiile de microfinanțare la dobânzi anuale care ajungeau și la 50%. Însă în prezent băncile se luptă pentru recâștiga terenul. În acest context am făcut un clasament a celor mai ieftine împrumuturi de consum ale celor 11 bănci din Republica Moldova.

Astfel, Energbank oferă împrumutul de consum în sumă de până la 100 mii de lei la o rată care variază de la 1% la 10,55% anual. Condiția este ca solicitantul trebuie să dispună de un stagiu de 12 luni la acelaşi loc de muncă sau în caz dacă nu dispune de un loc şi un stagiu de muncă necesar, clientul poate să prezinte băncii alte venituri legale.

Împrumutul de consum de la Mobiasbancă are o rată cuprinsă între 2% și 8,50%, care este fixă, iar suma ajunge până la 200 mii de lei. Condițiile sunt ca solicitantul să  fie cetăţean al RM, să ai viză de reședință în RM, să aibă un loc de muncă stabil (minimum 4 luni).

În clasament urmează Agroindbank cu o rată a împrumutului de la 2% la 4%. Împrumutul poate ajunge până la 350 mii de lei. Condițiile sunt vârsta cuprinsă între 21 şi 66 de ani, loc de muncă stabil sau dispun de pensie pentru limita de vârstă, vechimea în muncă este de minimum 4 luni la serviciul actual (cu excepţia pensionarilor), salariul lunar net/ pensia pentru limita de vârstă/ venitul net – minim 1900 lei lunar (pot fi luate în calcul veniturile membrilor familiei).

Clasamentul celor mai ieftine credite consum este urmat de Moldindconbank – 5,7% – 6,5%, Finconbank cu o rată de 6,99% și MObiasbancă și Agroindbank cu alte tipuri de credite a căror dobândă depășește 7%.

La polul opus, cele mai scumpe credite de consum sunt la BCR, Victoriabank și Comerțbank cu rate de 11%, 12% și respectiv 14,5%.

Un detaliu important de care trebuie să se ghideze cei care vor să ia un credit este să ia în calcul dobânda anuală efectivă (DAE), care include costul total al împrumutului. Or dobânda mică declarată de unele bănci poate fi mai mare decât băncile care fac publică DAE.

Potrivit datelor statistice, în șapte luni ale anului împrumuturile persoanele fizice față de instituțiile financiare s-au majorat cu 4,1 miliarde lei, sau 1,6 ori mai mult decât pe parcursul anului 2020. Astfel, Datoria persoanelor fizice din 2020 până în prezent a crescut cu 6,6 miliarde lei, dintre care 5,9 miliarde lei din contul creditelor bancare și 0,7 miliarde lei din contul creditelor ne-bancare.

22 Iul. 2026, 17:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
22 Iul. 2026, 17:56 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.