Guvernul pune ochii pe dividendele băncilor. Belous: „Noi suntem gata. Noi le taxăm”

Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, a evitat inițial să ofere un răspuns tranșant privind introducerea unei taxări suplimentare a dividendelor achitate de bănci, în contextul discuțiilor privind creșterea poverii fiscale asupra sectorului bancar. Ministra a confirmat însă că Guvernul propune majorarea generală a impozitului pe dividende de la 6% la 8%.

Potrivit Victoriei Belous, modificarea este prevăzută în proiectul Codului fiscal pentru 2026 și nu va viza exclusiv băncile, ci toate persoanele și entitățile cărora li se aplică regimul respectiv de impozitare a dividendelor.

„Noi avem o propunere în Codul Fiscal 2026, prin care propunem creșterea impozitării dividendelor de la 6 la 8% pentru toți agenții economici care retrag dividende din companii”, a declarat ministra Finanțelor.

Întrebată direct dacă Guvernul este pregătit să taxeze suplimentar dividendele distribuite de bănci, Belous a răspuns scurt: „Noi suntem gata. Noi le taxăm.”

Ministra a temperat însă așteptările privind introducerea unei poveri fiscale mult mai mari exclusiv pentru sectorul bancar. „Nu putem crește exagerat”, a declarat Belous, argumentând că autoritățile trebuie să țină cont de principiul tratamentului fiscal egal.

În opinia ministrei, dacă statul decide să analizeze o impozitare suplimentară a sectorului bancar, discuția nu ar trebui limitată doar la bănci. Aceasta ar trebui să cuprindă întregul sector financiar, inclusiv organizațiile de creditare nebancară, alte companii financiare și societățile de asigurări.

Declarațiile vin în contextul în care în Parlament au fost lansate propuneri privind o taxare mai dură a profiturilor și dividendelor din sectorul bancar, după profiturile importante raportate în ultimii ani de băncile din Republica Moldova.

Deocamdată, însă, Ministerul Finanțelor nu a anunțat un impozit distinct sau o cotă specială aplicabilă dividendelor distribuite de bănci. Măsura concretă pusă pe masă de Guvern este majorarea cotei generale de impozitare a dividendelor de la 6% la 8%.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.