Guvernul pune ochii pe dividendele băncilor. Belous: „Noi suntem gata. Noi le taxăm”

Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, a evitat inițial să ofere un răspuns tranșant privind introducerea unei taxări suplimentare a dividendelor achitate de bănci, în contextul discuțiilor privind creșterea poverii fiscale asupra sectorului bancar. Ministra a confirmat însă că Guvernul propune majorarea generală a impozitului pe dividende de la 6% la 8%.

Potrivit Victoriei Belous, modificarea este prevăzută în proiectul Codului fiscal pentru 2026 și nu va viza exclusiv băncile, ci toate persoanele și entitățile cărora li se aplică regimul respectiv de impozitare a dividendelor.

„Noi avem o propunere în Codul Fiscal 2026, prin care propunem creșterea impozitării dividendelor de la 6 la 8% pentru toți agenții economici care retrag dividende din companii”, a declarat ministra Finanțelor.

Întrebată direct dacă Guvernul este pregătit să taxeze suplimentar dividendele distribuite de bănci, Belous a răspuns scurt: „Noi suntem gata. Noi le taxăm.”

Ministra a temperat însă așteptările privind introducerea unei poveri fiscale mult mai mari exclusiv pentru sectorul bancar. „Nu putem crește exagerat”, a declarat Belous, argumentând că autoritățile trebuie să țină cont de principiul tratamentului fiscal egal.

În opinia ministrei, dacă statul decide să analizeze o impozitare suplimentară a sectorului bancar, discuția nu ar trebui limitată doar la bănci. Aceasta ar trebui să cuprindă întregul sector financiar, inclusiv organizațiile de creditare nebancară, alte companii financiare și societățile de asigurări.

Declarațiile vin în contextul în care în Parlament au fost lansate propuneri privind o taxare mai dură a profiturilor și dividendelor din sectorul bancar, după profiturile importante raportate în ultimii ani de băncile din Republica Moldova.

Deocamdată, însă, Ministerul Finanțelor nu a anunțat un impozit distinct sau o cotă specială aplicabilă dividendelor distribuite de bănci. Măsura concretă pusă pe masă de Guvern este majorarea cotei generale de impozitare a dividendelor de la 6% la 8%.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un agricultor din raionul Soroca susține că a fost victima unui atac deliberat asupra culturilor sale agricole, după ce zeci de hectare de floarea-soarelui au început să se usuce în urma unei presupuse stropiri neautorizate cu erbicide. Andrian Dumitraș, administratorul întreprinderii individuale care îi poartă numele, estimează prejudiciul la aproximativ 5 milioane de lei și a cerut organelor de drept identificarea și tragerea la răspundere penală a persoanelor responsabile. Documentele obținute de BANI.MD arată că analizele de laborator efectuate în Italia au confirmat prezența a două erbicide în probele de plante afectate.

Incidentul s-ar fi produs în perioada 26 iunie – 7 iulie 2026, pe terenuri agricole din apropierea localităților Iarova și Zastînca, raionul Soroca. Potrivit plângerii depuse la Procuratura Soroca, agricultorul bănuiește că persoane necunoscute ar fi utilizat inclusiv drone agricole pentru pulverizarea substanțelor chimice asupra plantațiilor, fără acordul proprietarului. În sesizarea din 10 iulie, Andrian Dumitraș reclamă afectarea a 93 de hectare de floarea-soarelui, amplasate pe două loturi agricole de 61 și, respectiv, 32 de hectare. Fermierul susține că plantele au început să se usuce pe un cap, iar investițiile făcute pentru înființarea și întreținerea culturilor au fost compromise.

Primele constatări oficiale au fost efectuate chiar în ziua depunerii plângerii. O comisie a Consiliului local Iarova, constituită prin dispoziția primarului, a examinat terenurile și a identificat semne avansate de uscare forțată, necroză a frunzelor și îngălbenire atipică, considerate caracteristice acțiunii unor erbicide.

Potrivit actului de constatare, din suprafața totală examinată de 59,25 hectare, aproximativ 53 de hectare erau afectate, cultura a fost compromisă în proporție de 90%. Membrii comisiei au apreciat că distribuția plantelor deteriorate indica o intervenție artificială de aplicare a substanțelor fitosanitare, nu efectul unei boli naturale sau al condițiilor climatice.

O situație similară a fost documentată în localitatea Zastînca. Comisia constituită de primărie a constatat deteriorarea a 21,34 hectare de floarea-soarelui aparținând întreprinderii lui Dumitraș. Același act menționează că au fost afectate și terenurile altor doi producători agricoli: 6,0973 hectare aparținând gospodăriei țărănești „Procopii Mihail” și 3,0287 hectare ale unui agricultor persoană fizică.

Astfel, documentele comisiilor locale consemnează aproximativ 74,34 hectare afectate în cazul întreprinderii lui Andrian Dumitraș, iar plângerea acestuia vizează o suprafață totală de 93 de hectare. Diferența dintre suprafața reclamată și cea constatată în actele prezentate urmează să fie clarificată.

Un element important al cazului îl reprezintă rezultatele analizelor de laborator. La 13 iulie, inspectorii Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) au prelevat probe de floarea-soarelui de pe două câmpuri agricole din Iarova și Zastînca. Acestea au fost transmise laboratorului Agro.Biolab Laboratory S.r.l. din Italia, care a emis raportul de încercări la 24 iulie 2026.

Analizele au identificat trei substanțe active: glifosat, în concentrație de 7,35 mg/kg, erbicidul 2,4-D, în concentrație de 3,33 mg/kg, și azoxistrobin, un fungicid, în concentrație de 0,330 mg/kg.

În răspunsul oficial din 28 iulie, subdiviziunea teritorială ANSA Drochia/Rîșcani/Soroca/Florești arată că prezența glifosatului și a erbicidului 2,4-D este incompatibilă cu stadiul de dezvoltare a culturii de floarea-soarelui. Instituția descrie combinația drept un „cocktail chimic” cu efect letal asupra plantelor.

Potrivit concluziilor ANSA, concentrațiile depistate nu pot fi explicate printr-o contaminare accidentală minoră provenită de pe terenurile învecinate. Instituția precizează că utilizarea concomitentă a celor două erbicide, în etapa respectivă de vegetație a florii-soarelui, nu este autorizată și provoacă distrugerea culturii.

În schimb, azoxistrobinul este un fungicid utilizat pentru combaterea bolilor, inclusiv la floarea-soarelui, iar prezența sa nu reprezintă, în sine, o dovadă a unei intervenții ilegale.
Constatările laboratorului și concluziile ANSA confirmă prezența substanțelor chimice în plantele analizate și susțin ipoteza deteriorării culturilor prin tratamente cu erbicide. Ele nu stabilesc însă identitatea persoanelor care au aplicat substanțele, mijloacele tehnice utilizate sau eventualul mobil al acțiunii.

În urma celor constatate, agricultorul s-a adresat Procuraturii Soroca și a solicitat pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere a persoanelor vinovate. În plângerea sa, acesta estimează pagubele materiale la aproximativ 5 milioane de lei, sumă care nu rezultă dintr-o evaluare financiară definitivă prezentată în documentele examinate.

Cazul a ajuns și în atenția Inspectoratului Național de Investigații. Printr-un răspuns datat 17 iulie 2026, Direcția investigații „Nord” l-a informat pe Andrian Dumitraș că sesizarea cu privire la presupusele acțiuni ilicite ale unor persoane identificabile a fost recepționată și înregistrată în Registrul de evidență a altor informații cu privire la infracțiuni și incidente, sub numărul 435.

Instituția a precizat că solicitarea a fost supusă examinării și că petiționarul va fi informat suplimentar despre decizia adoptată, potrivit legislației. Răspunsul nu confirmă, deocamdată, pornirea urmăririi penale sau identificarea unor suspecți.

Un alt document, datat 28 iulie, arată că Andrian Dumitraș a solicitat examinarea repetată a circumstanțelor și verificarea suplimentară a probelor în legătură cu distrugerea culturilor agricole.

Cazul ridică întrebări cu privire la securitatea terenurilor agricole și posibilitatea utilizării neautorizate a echipamentelor de stropire pentru compromiterea unor recolte. În condițiile în care o parte însemnată a culturilor a fost declarată compromisă de comisiile locale, pierderile economice pot include nu doar cheltuielile pentru semințe, fertilizanți și lucrări agricole, ci și veniturile ratate din vânzarea recoltei.

Deocamdată, autorii presupusei stropiri nu au fost identificați, iar utilizarea dronelor rămâne o suspiciune formulată de agricultor. Rămâne de stabilit dacă ancheta va confirma existența unei acțiuni intenționate și cine ar putea fi responsabil pentru pagubele reclamate.