Premierul Vasile Tofan anunță o schimbare de abordare în politica economică a Guvernului, mizând pe investiții, reducerea barierelor pentru afaceri, eficientizarea întreprinderilor de stat și privatizări acolo unde acestea sunt considerate oportune. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei întrevederi cu misiunea Fondului Monetar Internațional (FMI), aflată la Chișinău în perioada 21–28 octombrie, în contextul în care Republica Moldova încearcă să restabilească un cadru de cooperare cu instituția financiară după expirarea precedentului program, din care nu a mai reușit să acceseze aproximativ 170 de milioane de dolari.

În cadrul discuțiilor cu experții FMI, conduși de Alina Iancu, șeful Executivului a declarat că Guvernul nu intenționează să stimuleze economia prin majorarea nesustenabilă a cheltuielilor publice, ci prin investiții, creșterea productivității și dezvoltarea mediului privat.

„Mizăm pe o creștere economică durabilă, bazată pe investiții, eliminarea barierelor din calea afacerilor, stimularea antreprenoriatului și a concurenței, creșterea productivității și eficientizarea întreprinderilor de stat, inclusiv prin privatizare acolo unde este oportun. Nu pe o creștere alimentată preponderent de cheltuieli bugetare nesustenabile. Disciplina fiscală și dezvoltarea economică trebuie să meargă mână în mână”, a declarat Vasile Tofan.

Mesajul premierului vine într-un moment în care autoritățile încearcă să consolideze finanțele publice și să identifice surse de creștere economică, în condițiile în care bugetul continuă să fie supus presiunilor, iar costurile de finanțare rămân ridicate.

Potrivit comunicatului Guvernului, discuțiile cu reprezentanții FMI au vizat evoluțiile macroeconomice recente, politica fiscal-bugetară, gestionarea finanțelor publice, reformele structurale, situația din sectorul energetic, măsurile de protecție socială și atragerea investițiilor.

Un accent aparte a fost pus pe responsabilitatea în utilizarea banilor publici și pe eficientizarea întreprinderilor de stat. Premierul a indicat privatizarea drept una dintre opțiunile pentru îmbunătățirea performanței acestora, fără a preciza însă ce companii ar putea fi scoase la vânzare sau în ce termene.

La rândul său, șefa misiunii FMI, Alina Iancu, a declarat că instituția este interesată de aprofundarea dialogului cu noul Guvern și de identificarea modalităților prin care poate sprijini agenda de reforme economice.

„Ne bucurăm să avem această oportunitate de dialog cu noul Guvern, să discutăm prioritățile de politici economice și reformele, precum și modul în care FMI poate oferi sprijin în continuare”, a declarat reprezentanta Fondului.

Întrevederea are loc după ce precedentul program de finanțare cu FMI a expirat la 19 octombrie 2025, fără finalizarea ultimelor două evaluări. În consecință, Republica Moldova nu a mai putut accesa aproximativ 170 de milioane de dolari din finanțarea prevăzută.

Potrivit evaluărilor FMI, printre problemele care au afectat implementarea programului s-au numărat întârzierile în realizarea angajamentelor fiscale, reformele de guvernanță și combaterea corupției. Deși autoritățile au îndeplinit în mare parte obiectivele macroeconomice, ritmul reformelor structurale a încetinit spre finalul programului.

Cu doar câteva zile înaintea întrevederii, premierul Vasile Tofan declara, în cadrul emisiunii „На грани” de la Exclusiv TV, că Republica Moldova nu intenționează să solicite imediat noi împrumuturi de la Fondul Monetar Internațional.

„Există două tipuri de programe cu FMI: cu bani și fără bani. În prezent nu avem un program, iar misiunea FMI vine pentru a examina posibilitatea lansării unuia nou. Însă, în etapa inițială, acesta va fi fără finanțare”, explica șeful Guvernului.

Tofan susținea că, deși situația economică rămâne dificilă, autoritățile nu consideră necesară contractarea urgentă a unor credite de la FMI. Premierul a comparat instituția cu un pompier, explicând că aceasta intervine în special atunci când statele se confruntă cu dezechilibre bugetare sau crize financiare.

Potrivit premierului, chiar dacă Guvernul ar decide să solicite ulterior un program cu finanțare, acesta ar putea deveni posibil cel mai devreme în a doua jumătate a anului 2027.