Guvernul vrea accize la tutun ca în UE, până în 2025. Experiența statelor europene în care contrabanda a explodat

Guvernul își propune să accelereze ritmul de creștere a accizelor la produselor de tutun, astfel încât, până în anul 2025, să implementeze prevederile Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Prin urmare, în Politica Fiscală pentru anul viitor se propune creșterea accizei la produsele de tutun cu 25%. Propunerea contravine calendarului fiscal pentru anii 2021-2023, care prevedea o majorare cu 15%. Republica Moldova nu este unica țară care a încercat să uniformizeze rapid accizele la produsele de tutun. State precum România, Bulgaria, Letonia, iar acum și Ucraina au înregistrat un nivel record de contrabandă urmând același scenariu.

În proiectul Politicii Fiscale pentru anul 2023, autoritățile propun majorarea accizelor la produsele de tutun cu 25% cu scopul de a ne alinia la cerințele minime ale Directivei UE privind structura și ratele accizelor aplicate tutunului, adică minimum 90 de euro/1000 de țigarete, până în anul 2025.

Chiar dacă Acordul de Asociere cu UE stipulează alinierea accizelor până în 2025, acest termen poate fi abordat în mod individual cu statele care au semnat acordul, întrucât „Consiliul de asociere va decide asupra unui calendar diferit pentru implementare, în cazul în care contextul regional o va impune”.

În prezent, acciza minimă în Moldova este de 48 de euro/1000 de țigarete, iar pentru a atinge nivelul de 90 de euro/1000 de țigări, va fi nevoie de o creștere rapidă și semnificativă a taxelor la produsele de tutun.

Anterior, mai multe state membre ale UE au fost nevoite să majoreze într-un ritm accelerat acciza la țigarete până la nivelul minim din Uniunea Europeană.

În anii 2007-2010, România, Bulgaria, Lituania, Letonia și alte țări au majorat acciza cu 9-10 euro/1000 de țigarete/an.

În consecință, în 2010, comerțul ilegal cu țigarete a atins 54% în Letonia, 47% în Lituania, 40% în Bulgaria și 37% în România. Numai bugetul de stat al României a ratat venituri în valoare de peste 1 miliard de euro, în 2010. După aceste fenomene adverse, alte state membre ale UE au aplicat o politică fiscală echilibrată, cu creșteri de 3-4 euro/1000 de țigarete/an, începând cu 2011 și până în prezent.

Același fenomen poate fi observat și în statele asociate cu UE, care, de asemenea, majorează acciza până la nivelul minim din Uniune. În Muntenegru, de exemplu, creșterea accelerată a accizei în 2017-2018 a condus la dublarea contrabandei și comerțului ilegal și scăderea veniturilor bugetare cu 30%. De menționat că, ulterior, guvernul din Muntenegru a scăzut acciza în 2019, iar veniturile bugetare și-au revenit.

Experiența Ucrainei este, de asemenea, una elocventă. Acordul de Asociere cu Ucraina nu include un termen limită pentru punerea în aplicare a Directivei 2011/64 și atingerii nivelului minim al accizei de 90 de euro/1000 de țigarete.

Totuși, Ucraina a majorat acciza într-un ritm accelerat în ultimii ani și anume cu 20%, urmărind atingerea minimului UE într-un timp scurt. Această grabă a condus la apariția masivă a fenomenului de contrabandă și comerț ilegal, care, în 2022, a ajuns la cel mai înalt nivel de după declararea independenței, constituind în august curent 21.9%.

În 2020, la momentul aprobării calendarului fiscal pentru anii 2021-2023, Guvernul Republicii Moldova a decis să urmeze o abordare balansată, fixând rata accizei la 15% pentru produsele de tutun, având în vedere riscul comerțului ilicit și puterea de cumpărare a consumatorilor..

Proiectul Politicii Fiscale urmează a fi supus consultărilor publice înainte de a fi aprobat.

#politica fiscală #accize #tigarete

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Averea ultra-bogaților din întreaga lume a atins un nou maxim istoric, potrivit raportului anual al băncii elvețiene UBS. Numărul miliardarilor a crescut cu 196 în acest an, exclusiv persoane care și-au construit singure averea, iar grupul global numără acum aproape 3 000 de membri. Acești nou-veniți au adăugat 386,5 miliarde de dolari la averea totală, care se ridică acum la 15,8 trilioane de dolari, a doua cea mai mare creștere consemnată în ultimul deceniu.

Cei mai mulți dintre noii miliardari au reușit în domenii precum software-ul de marketing, genetică, catering, infrastructură și gaze naturale lichefiate, iar tendința este dominată de antreprenori din SUA și Asia-Pacific.

Raportul arată că sectorul tehnologic a înregistrat o creștere de 23,8% a averilor miliardarilor, în timp ce industria europeană de lux scade în fața competiției chineze, iar retailul și consumul au pierdut ritmul. Cea mai rapidă explozie s-a produs în industrie, unde averea a crescut cu 27,1%, până la 1,7 trilioane de dolari, un sfert fiind generat de cei care au intrat în clubul miliardarilor anul acesta. În domeniul serviciilor financiare, averile au crescut cu 17%, până la 2,3 trilioane de dolari – impulsionate inclusiv de evoluția criptomonedelor.

Benjamin Cavalli, șef în cadrul UBS, a remarcat că anul 2025 a adus cel mai mare transfer intergenerațional de avere de când se publică raportul: 91 de moștenitori au preluat 297,8 miliarde de dolari.

Totodată, femeile ultra-bogate rămân minoritare, reprezentând doar 15% din total (374 persoane), dar averea lor medie a crescut de două ori mai rapid ca cea a bărbaților, tendință menținută de patru ani. Executivii notează că femeile sunt mai prudente, mai disciplinate și investesc mai mult în sustenabilitate, impact social și filantropie.

Raportul UBS arată și că miliardarii sunt tot mai mobili: 36% dintre respondenți au schimbat cel puțin o dată țara de domiciliu, iar 9% se gândesc la relocare. Motivele principale sunt calitatea vieții, riscurile geopolitice și optimizarea fiscală.

În materie de investiții, America de Nord rămâne destinația preferată, urmată de Europa de Vest și China Mare. SUA au condus topul miliardarilor nou-intrați: 92 de antreprenori, cu o avere cumulată de 179 miliarde de dolari, printre care Ben Lamm (Colossal), lideri ai Stonepeak și fondatorii Venture Global. Asia a avut, de asemenea, un an puternic, cu 61 de noi miliardari și 124,4 miliarde de dolari acumulați – printre ei frații Zhang (Mixue Ice Cream & Tea), Justin Sun (TRON) și Hao Tang (AppLovin).