Guvernul vrea accize la tutun ca în UE, până în 2025. Experiența statelor europene în care contrabanda a explodat

Guvernul își propune să accelereze ritmul de creștere a accizelor la produselor de tutun, astfel încât, până în anul 2025, să implementeze prevederile Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Prin urmare, în Politica Fiscală pentru anul viitor se propune creșterea accizei la produsele de tutun cu 25%. Propunerea contravine calendarului fiscal pentru anii 2021-2023, care prevedea o majorare cu 15%. Republica Moldova nu este unica țară care a încercat să uniformizeze rapid accizele la produsele de tutun. State precum România, Bulgaria, Letonia, iar acum și Ucraina au înregistrat un nivel record de contrabandă urmând același scenariu.

În proiectul Politicii Fiscale pentru anul 2023, autoritățile propun majorarea accizelor la produsele de tutun cu 25% cu scopul de a ne alinia la cerințele minime ale Directivei UE privind structura și ratele accizelor aplicate tutunului, adică minimum 90 de euro/1000 de țigarete, până în anul 2025.

Chiar dacă Acordul de Asociere cu UE stipulează alinierea accizelor până în 2025, acest termen poate fi abordat în mod individual cu statele care au semnat acordul, întrucât „Consiliul de asociere va decide asupra unui calendar diferit pentru implementare, în cazul în care contextul regional o va impune”.

În prezent, acciza minimă în Moldova este de 48 de euro/1000 de țigarete, iar pentru a atinge nivelul de 90 de euro/1000 de țigări, va fi nevoie de o creștere rapidă și semnificativă a taxelor la produsele de tutun.

Anterior, mai multe state membre ale UE au fost nevoite să majoreze într-un ritm accelerat acciza la țigarete până la nivelul minim din Uniunea Europeană.

În anii 2007-2010, România, Bulgaria, Lituania, Letonia și alte țări au majorat acciza cu 9-10 euro/1000 de țigarete/an.

În consecință, în 2010, comerțul ilegal cu țigarete a atins 54% în Letonia, 47% în Lituania, 40% în Bulgaria și 37% în România. Numai bugetul de stat al României a ratat venituri în valoare de peste 1 miliard de euro, în 2010. După aceste fenomene adverse, alte state membre ale UE au aplicat o politică fiscală echilibrată, cu creșteri de 3-4 euro/1000 de țigarete/an, începând cu 2011 și până în prezent.

Același fenomen poate fi observat și în statele asociate cu UE, care, de asemenea, majorează acciza până la nivelul minim din Uniune. În Muntenegru, de exemplu, creșterea accelerată a accizei în 2017-2018 a condus la dublarea contrabandei și comerțului ilegal și scăderea veniturilor bugetare cu 30%. De menționat că, ulterior, guvernul din Muntenegru a scăzut acciza în 2019, iar veniturile bugetare și-au revenit.

Experiența Ucrainei este, de asemenea, una elocventă. Acordul de Asociere cu Ucraina nu include un termen limită pentru punerea în aplicare a Directivei 2011/64 și atingerii nivelului minim al accizei de 90 de euro/1000 de țigarete.

Totuși, Ucraina a majorat acciza într-un ritm accelerat în ultimii ani și anume cu 20%, urmărind atingerea minimului UE într-un timp scurt. Această grabă a condus la apariția masivă a fenomenului de contrabandă și comerț ilegal, care, în 2022, a ajuns la cel mai înalt nivel de după declararea independenței, constituind în august curent 21.9%.

În 2020, la momentul aprobării calendarului fiscal pentru anii 2021-2023, Guvernul Republicii Moldova a decis să urmeze o abordare balansată, fixând rata accizei la 15% pentru produsele de tutun, având în vedere riscul comerțului ilicit și puterea de cumpărare a consumatorilor..

Proiectul Politicii Fiscale urmează a fi supus consultărilor publice înainte de a fi aprobat.

#politica fiscală #accize #tigarete

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

O companie aeriană din Republica Moldova se pregătește să opereze zboruri cu cel mai mare avion bimotor din lume. Un Boeing 777 a aterizat la Chișinău pentru a fi înregistrat, potrivit informațiilor apărute pe forumurile pasionaților de aviație, ceea ce indică faptul că aeronava a fost adăugată în flota unui operator local. Deși nu va avea baza permanentă în Republica Moldova, avionul urmează să fie utilizat, cel mai probabil, pentru curse charter internaționale, oriunde va exista cerere pentru un aparat de asemenea dimensiuni și capacitate, scrie Autoblog.md.

Unul dintre cele mai mari și mai renumite avioane wide body din lume, cel mai mare avion bimotor de pasageri construit vreodată, a aterizat aproape de miezul nopții pe Aeroportul Internațional Chișinău, după un zbor de 5 ore și 12 minute (3.355 km), cu decolare de pe aeroportul din Sharjah, Emiratele Arabe Unite,

Este vorba despre un Boeing 777-219ER, produs în octombrie 2006, care ar fi făcut anterior parte din flota companiei americane United Airlines. Modelul 777-219ER reprezintă versiunea Extended Range a Boeing 777-200, construită special pentru United și destinată zborurilor intercontinentale de foarte lungă durată.

Aeronava are o autonomie de până la 14.300 km, poate zbura la o altitudine maximă de 13.134 metri și este echipată cu motoare General Electric GE90-90B / GE90-94B, cunoscute pentru fiabilitate și pentru tracțiunea impresionantă, de aproximativ 400 kN fiecare. Avionul are o lungime de aproape 64 de metri, o anvergură a aripilor de aproape 61 de metri, iar viteza de croazieră poate depăși 900 km/h.

Din punct de vedere al capacității, Boeing 777-219ER poate transporta între 260 și 310 pasageri, în funcție de configurația cabinei, fiind aranjat de regulă în trei clase. Cabina largă, configurația 3-3/4-3 la clasa Economy și stabilitatea excelentă la zboruri lungi au contribuit la reputația acestui model ca fiind unul dintre cele mai confortabile avioane de cursă lungă din generația sa.

Deși acest tip de aeronavă este retras treptat din exploatare în favoarea unor modele mai eficiente, precum Boeing 787 sau Airbus A350, 777-219ER rămâne un reper important în istoria aviației comerciale moderne, apreciat atât de piloți, cât și de pasageri pentru robustețe, autonomie și fiabilitate.