Guvernul vrea accize la tutun ca în UE, până în 2025. Experiența statelor europene în care contrabanda a explodat

Guvernul își propune să accelereze ritmul de creștere a accizelor la produselor de tutun, astfel încât, până în anul 2025, să implementeze prevederile Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Prin urmare, în Politica Fiscală pentru anul viitor se propune creșterea accizei la produsele de tutun cu 25%. Propunerea contravine calendarului fiscal pentru anii 2021-2023, care prevedea o majorare cu 15%. Republica Moldova nu este unica țară care a încercat să uniformizeze rapid accizele la produsele de tutun. State precum România, Bulgaria, Letonia, iar acum și Ucraina au înregistrat un nivel record de contrabandă urmând același scenariu.

În proiectul Politicii Fiscale pentru anul 2023, autoritățile propun majorarea accizelor la produsele de tutun cu 25% cu scopul de a ne alinia la cerințele minime ale Directivei UE privind structura și ratele accizelor aplicate tutunului, adică minimum 90 de euro/1000 de țigarete, până în anul 2025.

Chiar dacă Acordul de Asociere cu UE stipulează alinierea accizelor până în 2025, acest termen poate fi abordat în mod individual cu statele care au semnat acordul, întrucât „Consiliul de asociere va decide asupra unui calendar diferit pentru implementare, în cazul în care contextul regional o va impune”.

În prezent, acciza minimă în Moldova este de 48 de euro/1000 de țigarete, iar pentru a atinge nivelul de 90 de euro/1000 de țigări, va fi nevoie de o creștere rapidă și semnificativă a taxelor la produsele de tutun.

Anterior, mai multe state membre ale UE au fost nevoite să majoreze într-un ritm accelerat acciza la țigarete până la nivelul minim din Uniunea Europeană.

În anii 2007-2010, România, Bulgaria, Lituania, Letonia și alte țări au majorat acciza cu 9-10 euro/1000 de țigarete/an.

În consecință, în 2010, comerțul ilegal cu țigarete a atins 54% în Letonia, 47% în Lituania, 40% în Bulgaria și 37% în România. Numai bugetul de stat al României a ratat venituri în valoare de peste 1 miliard de euro, în 2010. După aceste fenomene adverse, alte state membre ale UE au aplicat o politică fiscală echilibrată, cu creșteri de 3-4 euro/1000 de țigarete/an, începând cu 2011 și până în prezent.

Același fenomen poate fi observat și în statele asociate cu UE, care, de asemenea, majorează acciza până la nivelul minim din Uniune. În Muntenegru, de exemplu, creșterea accelerată a accizei în 2017-2018 a condus la dublarea contrabandei și comerțului ilegal și scăderea veniturilor bugetare cu 30%. De menționat că, ulterior, guvernul din Muntenegru a scăzut acciza în 2019, iar veniturile bugetare și-au revenit.

Experiența Ucrainei este, de asemenea, una elocventă. Acordul de Asociere cu Ucraina nu include un termen limită pentru punerea în aplicare a Directivei 2011/64 și atingerii nivelului minim al accizei de 90 de euro/1000 de țigarete.

Totuși, Ucraina a majorat acciza într-un ritm accelerat în ultimii ani și anume cu 20%, urmărind atingerea minimului UE într-un timp scurt. Această grabă a condus la apariția masivă a fenomenului de contrabandă și comerț ilegal, care, în 2022, a ajuns la cel mai înalt nivel de după declararea independenței, constituind în august curent 21.9%.

În 2020, la momentul aprobării calendarului fiscal pentru anii 2021-2023, Guvernul Republicii Moldova a decis să urmeze o abordare balansată, fixând rata accizei la 15% pentru produsele de tutun, având în vedere riscul comerțului ilicit și puterea de cumpărare a consumatorilor..

Proiectul Politicii Fiscale urmează a fi supus consultărilor publice înainte de a fi aprobat.

#politica fiscală #accize #tigarete

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță acuză autoritățile că, în ultimii ani, banii colectați din accize pentru infrastructura rutieră au fost direcționați în alte scopuri, ceea ce a dus la degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit economistului, șoferii plătesc corect taxele, inclusiv accizele și taxa rutieră, însă statul nu respectă destinația acestor bani. „Prin taxa rutieră, cumva protejăm banul șoferului. Problema e că banii din accize la carburanți îi dăm în altă parte. Taxe mărim, dar banii pentru drumuri nu ajung la drumuri”, a declarat Ioniță.

El a amintit că, inițial, Republica Moldova a avut o înțelegere clară cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional, potrivit căreia 80% din accizele la carburanți trebuiau direcționate către fondul rutier. „Această regulă a fost respectată doar în 2013 și 2014. După asta – gata”, a subliniat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că, în perioada 2015–prezent, statul a deturnat masiv resursele destinate infrastructurii. „Am calculat banii care trebuiau să meargă din accize la drumuri și nu au mers, plus finanțările externe pierdute. Este vorba de peste 30 de miliarde de lei. Eu spun direct: Guvernul a furat de la fondul rutier”, a afirmat acesta.

Potrivit estimărilor sale, suma totală ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, bani care ar fi putut veni sub formă de granturi și împrumuturi externe pentru infrastructură. „Aproape jumătate din această sumă, adică aproape un miliard de euro, sunt bani plătiți de șoferi pentru drumuri, dar care s-au dus în altă parte. Oamenii au plătit pentru drum, iar banii s-au dus în apă”, a declarat economistul.

În acest context, Ioniță avertizează că degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova nu este întâmplătoare, ci rezultatul direct al politicilor bugetare din ultimii ani. „Așa trăim noi, iar consecința este că drumurile se degradează tot mai rapid”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.