Feteasca Neagră – ce buchet de fructe conţine vinul şi cu ce tipuri de carne poate fi consumat

Feteasca Neagră este unul dintre cele patru soiuri de struguri autohtoni din care se produc vinuri cu acelaşi nume – Fetească Neagră. Plantaţiile de viţă-de-vie din Republica Moldova, acoperite cu acest soi de struguri, se întind pe 388 de hectare, preponderent în UTA Găgăuzia.

“Este un soi autohton, aflat de multă vreme în cultură pe suprafețe însemnate în partea de Sud a Moldovei și în zona de Est a Munteniei. În zilele noastre se cultivă în toată țara, cât și în afara granițelor țării”, spune într-un interviu pentru Realitatea.md, Gheorghe Nicolaescu, doctor în viticultură, conferenţiar universitar, Departamentul Horticultură, Universitatea Tehnică din Moldova.

Feteasca Neagră mai este cunoscută în popor ca Poama Fetei Neagră, Păsărească Neagră sau Coada Rândunicii. Deşi strugurii sunt de un violaceu închis, din ei se produc nu doar vinuri roşii.

“Se pot obține atât rose-uri deosebite, cât și vinuri roșii ce pot fi învechite în butoaie sau baricuri din lemn de stejar de calitate și ulterior în sticlă, rezultând vinuri de mare marcă. În funcție de tehnicile de vinificație, se pot obține vinuri cu arome variate și cu structură de taninuri fine, aciditate bună, corp mediu spre plin și un nivel de alcool mediu spre mare”, susţine Gheorghe Nicolaescu.

Sursa foto: Gheorghe Nicolaescu

Amatorii de vinuri roşii trebuie să ştie că Feteasca Neagră este un soi în care predomină fructele, precum murele, prunele şi vişinele negre, iar din condimente se evidenţiază scorțișoara, vanilia, piperul și ienibaharul. La vinurile mai vechi, putem simţi mirosul de coajă prăjită de pâine și piele.

Iar gurmanzii e important să le combine corect. Pentru o Fetească Neagră de soi sau una cupajată, este cea mai indicată carnea roşie. Optaţi pentru vită sau miel la grătar sau puteţi savura un pahar de Păsărească Neagră şi dacă aveţi pe masă un gulaş de mistreţ sau piept de raţă. Să aveţi poftă bună şi în pahar vinuri din soiuri autohtone!

Castel Mimi lansează campania „Alege vinuri din soiuri autohtone”

Totul despre soiurile autohtone de vinuri. Interviu cu Gheorghe Nicolaescu, Doctor în viticultură

#feteasca neagra #vița de vie #vin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Transferarea unui post diplomatic de la Ambasada Republicii Moldova din Moscova la cea din Tokyo va genera cheltuieli suplimentare de aproximativ 350 000 de lei anual. Modificarea, aprobată de Guvern în ședința din 15 octombrie, urmărește consolidarea relațiilor economice cu Japonia, promovarea produselor moldovenești și atragerea investițiilor.

Potrivit documentului, din schema ambasadei de la Moscova este eliminată o funcție de ministru-consilier, iar la Tokyo este instituit un post de consilier. Astfel, efectivul aprobat al misiunii din Rusia se reduce de la 21 la 20 de posturi, în timp ce ambasada din Japonia va avea cinci posturi, față de patru în prezent. Cifrele reprezintă funcțiile prevăzute în structura misiunilor, documentul neprecizând câte dintre acestea sunt ocupate.

Ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a declarat că postul de la Tokyo va fi dedicat dosarului economic.

„Pentru a avea un mai mare randament și mai multe realizări în acest sens, dar și pentru promovarea produselor noastre, în special din sectorul agroalimentar, pentru atragerea investițiilor japoneze, creăm această unitate responsabilă de dosarul economic în misiunea noastră de la Tokyo”, a explicat ministrul.

Calculele MAE arată că cheltuielile anuale aferente postului eliminat de la Moscova sunt estimate la aproximativ 1,79 milioane de lei, iar cele pentru funcția de la Tokyo — la circa 2,14 milioane de lei. Sumele includ indemnizațiile angajatului, chiria locuinței, asigurarea medicală, deplasările și indemnizațiile pentru membrii familiei.

Pentru postul din Japonia, estimările prevăd 26 600 de dolari anual pentru chirie și 21 370 de dolari pentru asigurare medicală. În cazul funcției de la Moscova, aceleași categorii de cheltuieli sunt calculate la 18 000 de euro și, respectiv, 19 800 de euro.

Diferența de aproximativ 350 000 de lei va fi acoperită din alocațiile deja aprobate Ministerului Afacerilor Externe, fără solicitarea unor fonduri suplimentare din bugetul public național.

MAE a analizat și posibilitatea creării unui post suplimentar în Japonia fără reducerea celui din Rusia, însă a renunțat la această variantă deoarece ar fi presupus majorarea efectivului-limită al serviciului diplomatic și cheltuieli bugetare suplimentare.