Harta infracțiunilor! Crește alarmant numărul minorilor infractori. Care sunt cele mai periculoase zone din țară

În anul 2022, pe teritoriul Republicii Moldova au fost înregistrate 26,8 mii infracţiuni, în scădere cu 1,2% comparativ cu anul 2021 și cu 16,2% comparativ cu anul 2018. Rata infracţionalităţii, în anul 2022, a constituit 103 infracţiuni la 10 mii locuitori (la nivelul anului precedent), comparativ cu 119 infracţiuni în anul 2018, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Din infracţiunile înregistrate 16,3% au fost infracțiuni excepţional de grave, deosebit de grave şi grave, inclusiv 2,7% au revenit infracţiunilor excepţional de grave şi deosebit de grave, iar 13,6% celor grave. În ultimii 5 ani, s-a înregistrat o scădere a infracţiunilor deosebit de grave (-35,2%), a celor grave (-40,4%), mai puţin grave (-13,7%) şi uşoare (-0,9%).

Cele mai multe infracțiuni au fost înregistrate în mediul urban (60,8%). Fiecare a 3-a infracțiune a fost înregistrată în mun. Chișinău – 31,3%. Din numărul total de infracţiuni, în mun. Bălţi au fost înregistrate 5,8% din total infracţiuni, în Cahul – 2,9%, Orhei– 2,8% și Ialoveni – 2,5%.

Aproape fiecare a patra infracţiune înregistrată a fost săvârşită în locuri publice (27,6%).

Totodată, din total infracțiuni înregistrate, cu aplicarea armelor de foc, explozivelor şi grenadelor au fost înregistrate 104 infracţiuni, inclusiv: 23 cazuri de huliganism, 19 cazuri de vătămări intenţionate și 6 cazuri de omor.

În structura infracţiunilor, fiecare a doua infracţiune înregistrată a fost contra patrimoniului (43,1%), după care au urmat infracţiunile în domeniul transporturilor (19,0%), infracţiunile contra autorităților publice (8,0%) şi cele contra securităţii și ordinii publice (5,0%).

În anul 2022, au fost înregistrate 705 infracțiuni săvârșite de către minori sau cu participarea acestora, ceea ce a constituit 2,6% din total infracțiuni înregistrate. Comparativ cu anul 2021, s-a atestat o creștere cu 1,4% a infracţiunilor săvârşite de minori, în special a infracţiunilor contra patrimoniului. Minorii, cel mai frecvent au fost implicaţi în săvârşirea furturilor – 59,9%, după care urmează jafurile – 11,9% şi huliganismul – 4,5%. La 100 mii copii în vârstă de 0-17 ani au revenit 126 infracţiuni comise de minori, comparativ cu 118 infracțiuni în anul 2018.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#minori #infractori #majorare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.