Harta infracțiunilor! Crește alarmant numărul minorilor infractori. Care sunt cele mai periculoase zone din țară

În anul 2022, pe teritoriul Republicii Moldova au fost înregistrate 26,8 mii infracţiuni, în scădere cu 1,2% comparativ cu anul 2021 și cu 16,2% comparativ cu anul 2018. Rata infracţionalităţii, în anul 2022, a constituit 103 infracţiuni la 10 mii locuitori (la nivelul anului precedent), comparativ cu 119 infracţiuni în anul 2018, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Din infracţiunile înregistrate 16,3% au fost infracțiuni excepţional de grave, deosebit de grave şi grave, inclusiv 2,7% au revenit infracţiunilor excepţional de grave şi deosebit de grave, iar 13,6% celor grave. În ultimii 5 ani, s-a înregistrat o scădere a infracţiunilor deosebit de grave (-35,2%), a celor grave (-40,4%), mai puţin grave (-13,7%) şi uşoare (-0,9%).

Cele mai multe infracțiuni au fost înregistrate în mediul urban (60,8%). Fiecare a 3-a infracțiune a fost înregistrată în mun. Chișinău – 31,3%. Din numărul total de infracţiuni, în mun. Bălţi au fost înregistrate 5,8% din total infracţiuni, în Cahul – 2,9%, Orhei– 2,8% și Ialoveni – 2,5%.

Aproape fiecare a patra infracţiune înregistrată a fost săvârşită în locuri publice (27,6%).

Totodată, din total infracțiuni înregistrate, cu aplicarea armelor de foc, explozivelor şi grenadelor au fost înregistrate 104 infracţiuni, inclusiv: 23 cazuri de huliganism, 19 cazuri de vătămări intenţionate și 6 cazuri de omor.

În structura infracţiunilor, fiecare a doua infracţiune înregistrată a fost contra patrimoniului (43,1%), după care au urmat infracţiunile în domeniul transporturilor (19,0%), infracţiunile contra autorităților publice (8,0%) şi cele contra securităţii și ordinii publice (5,0%).

În anul 2022, au fost înregistrate 705 infracțiuni săvârșite de către minori sau cu participarea acestora, ceea ce a constituit 2,6% din total infracțiuni înregistrate. Comparativ cu anul 2021, s-a atestat o creștere cu 1,4% a infracţiunilor săvârşite de minori, în special a infracţiunilor contra patrimoniului. Minorii, cel mai frecvent au fost implicaţi în săvârşirea furturilor – 59,9%, după care urmează jafurile – 11,9% şi huliganismul – 4,5%. La 100 mii copii în vârstă de 0-17 ani au revenit 126 infracţiuni comise de minori, comparativ cu 118 infracțiuni în anul 2018.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#minori #infractori #majorare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.