Harta infracțiunilor! Crește alarmant numărul minorilor infractori. Care sunt cele mai periculoase zone din țară

În anul 2022, pe teritoriul Republicii Moldova au fost înregistrate 26,8 mii infracţiuni, în scădere cu 1,2% comparativ cu anul 2021 și cu 16,2% comparativ cu anul 2018. Rata infracţionalităţii, în anul 2022, a constituit 103 infracţiuni la 10 mii locuitori (la nivelul anului precedent), comparativ cu 119 infracţiuni în anul 2018, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Din infracţiunile înregistrate 16,3% au fost infracțiuni excepţional de grave, deosebit de grave şi grave, inclusiv 2,7% au revenit infracţiunilor excepţional de grave şi deosebit de grave, iar 13,6% celor grave. În ultimii 5 ani, s-a înregistrat o scădere a infracţiunilor deosebit de grave (-35,2%), a celor grave (-40,4%), mai puţin grave (-13,7%) şi uşoare (-0,9%).

Cele mai multe infracțiuni au fost înregistrate în mediul urban (60,8%). Fiecare a 3-a infracțiune a fost înregistrată în mun. Chișinău – 31,3%. Din numărul total de infracţiuni, în mun. Bălţi au fost înregistrate 5,8% din total infracţiuni, în Cahul – 2,9%, Orhei– 2,8% și Ialoveni – 2,5%.

Aproape fiecare a patra infracţiune înregistrată a fost săvârşită în locuri publice (27,6%).

Totodată, din total infracțiuni înregistrate, cu aplicarea armelor de foc, explozivelor şi grenadelor au fost înregistrate 104 infracţiuni, inclusiv: 23 cazuri de huliganism, 19 cazuri de vătămări intenţionate și 6 cazuri de omor.

În structura infracţiunilor, fiecare a doua infracţiune înregistrată a fost contra patrimoniului (43,1%), după care au urmat infracţiunile în domeniul transporturilor (19,0%), infracţiunile contra autorităților publice (8,0%) şi cele contra securităţii și ordinii publice (5,0%).

În anul 2022, au fost înregistrate 705 infracțiuni săvârșite de către minori sau cu participarea acestora, ceea ce a constituit 2,6% din total infracțiuni înregistrate. Comparativ cu anul 2021, s-a atestat o creștere cu 1,4% a infracţiunilor săvârşite de minori, în special a infracţiunilor contra patrimoniului. Minorii, cel mai frecvent au fost implicaţi în săvârşirea furturilor – 59,9%, după care urmează jafurile – 11,9% şi huliganismul – 4,5%. La 100 mii copii în vârstă de 0-17 ani au revenit 126 infracţiuni comise de minori, comparativ cu 118 infracțiuni în anul 2018.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#minori #infractori #majorare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.

#axa de transport #marea egee #conexiune cu moldova #Marea Neagră