Importăm de trei ori mai mult decât exportăm. Gaura comercială a Moldovei a sărit la aproape 6 miliarde de dolari

În ianuarie–octombrie 2025, deficitul balanței comerciale a ajuns la 5,8 miliarde de dolari, în creștere cu 30,3% față de aceeași perioadă din 2024, un salt de 1,35 miliarde de dolari într-un singur an, arată datele Biroului Național de Statistică.

Deși octombrie 2025 s-a atestat o majorare a exporturilor, până la 409,2 milioane dolari (+23,7% față de octombrie 2024), importurile au crescut și mai mult și au atins 995,5 milioane dolari (+25,7%). Rezultatul, un deficit lunar de 586,3 milioane dolari, cu peste 125 milioane dolari mai mare decât acum un an.

Pe ansamblu, în primele zece luni ale anului, exporturile au crescut modest, cu doar 2,9%, până la 3,04 miliarde dolari, în timp ce importurile au explodat cu 19,4%, la 8,84 miliarde dolari. Practic, economia Moldovei importă de aproape trei ori mai mult decât exportă, iar gradul de acoperire a importurilor cu exporturi a coborât la 34,3%, cu 5,5 puncte procentuale mai puțin decât anul trecut.

O altă discrepanță apare în relația cu Uniunea Europeană. Deși 68,2% din exporturi merg spre UE, balanța comercială cu blocul comunitar s-a încheiat cu un deficit uriaș de 2,7 miliarde dolari, cu peste 1 miliard de dolari mai mare decât în 2024. Cu alte cuvinte, Moldova exportă mai mult spre UE, dar importă și mai accelerat.

Exporturile sunt dominate de semințe oleaginoase, cereale, legume, îmbrăcăminte și cablaje, în timp ce importurile sunt conduse de energie, gaze, carburanți, vehicule, mașini și echipamente industriale. Doar importurile de energie electrică au crescut de 4,7 ori, iar cele de gaz – de 2,3 ori, pe fondul majorării livrărilor din România, Croația și Ucraina.

În același timp, unele piețe tradiționale se prăbușesc. De exemplu, exporturile către Egipt au scăzut cu 99,6%, către Polonia cu 35,7%, SUA cu 43,6%, Germania cu 20,3% și Federația Rusă cu 11,4% și au redus 9% din potențialul de creștere al livrărilor de mărfuri și produse în străinătate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#importuri #deficit #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dreptul la pensie în Republica Moldova este acordat exclusiv pe baza principiului contributivității, indiferent de regiunea în care locuiește persoana, a declarat directorul general a Casei Naționale de Asigurări Sociale, Elena Țîbîrnă, în cadrul unei emisiuni la Moldova 1.

Șefa CNAS a declarat că, în prezent, aproximativ 1.166 de persoane din stânga Nistrului beneficiază de pensii pentru limită de vârstă achitate de Republica Moldova, pe baza contribuțiilor plătite anterior în bugetul asigurărilor sociale.

„Ai achitat contribuții, ai primit pensia. Principiul este același indiferent unde trăiește persoana în nord, sud, stânga sau dreapta Nistrului”, a declarat Elena Țîbîrnă.

Potrivit acesteia, numărul persoanelor din regiunea transnistreană care au atins vârsta de pensionare este însă mult mai mare. Datele din Registrul de Stat al Populației arată că în stânga Nistrului există aproximativ 35.000 de bărbați cu vârsta de peste 63 de ani și circa 53.600 de femei care au atins sau vor atinge în curând vârsta de pensionare.

Șefa CNAS a precizat însă că simpla atingere a vârstei de pensionare nu garantează dreptul la pensie. Persoanele care nu au contribuit la sistemul public de asigurări sociale din Republica Moldova nu pot beneficia de aceste prestații.

Aceleași reguli se aplică și indemnizațiilor sociale. Indemnizația unică la naștere și cea lunară de 1.000 de lei pentru copii sunt acordate și mamelor din stânga Nistrului, dacă acestea își înregistrează copiii în registrele oficiale ale Republicii Moldova. În schimb, indemnizațiile de maternitate sau cele pentru îngrijirea copilului până la 3 ani sunt acordate doar persoanelor care au contribuit la sistemul de asigurări sociale.

Elena Țîbîrnă a comentat și situația titularilor de patentă care activează în piețele din Republica Moldova. Potrivit acesteia, pensionarii și persoanele cu dizabilități care beneficiază deja de pensii nu sunt obligați să achite contribuții sociale suplimentare în baza patentei.

Întrebată despre impactul unei eventuale reintegrări a țării asupra sistemului public de pensii, directoarea CNAS a recunoscut că presiunea asupra sistemului social ar putea deveni foarte mare, în condițiile în care zeci de mii de persoane din regiunea transnistreană ar putea solicita diverse prestații sociale și pensii.