Important pentru moldovenii din străinătate! LISTA țărilor și orașelor unde se deschid secții de votare pe 20 octombrie

Moldovenii aflați peste hotare vor putea vota la 234 din secții de votare afara țării pe 20 octombrie. Dintre ele, trei vor fi utilizate inclusiv pentru alegerile prin corespondență, fiind amplasate în Statele Unite ale Americii, Canada și Suedia.

Secțiile de votare din străinătate vor fi constituite pe lângă misiunile diplomatice și oficiile consulare ale Republicii Moldova. Totodată, în baza înregistrării prealabile, acestea vor fi create și în anumite regiuni unde sunt stabiliți și s-au înscris pentru participare la alegeri un număr mare de cetățeni ai țării noastre.

Pentru constituirea secțiilor, s-au mai luat în considerare datele oferite de către responsabilii de la Ministerul Afacerilor Externe, informațiile din statele gazdă despre moldovenii rezidenți și statisticile Biroului relații cu diaspora.

Cele mai multe secții de votare se vor deschide în Italia, fiind 60 la număr, în Germania – 26, iar în Franța – 20. În Ucraina vor fi două secții de votare, iar în Rusia – cinci, însă condiția este ca să fie asigurate măsurile de securitate de rigoare, în contextul războiului dintre cele două state.

„Consiliul electoral al circumscripției electorale pentru secțiile de votare constituite în străinătate nr. 38 va constitui secțiile de votare și birourile electorale ale acestora în termenele stabilite în Programul calendaristic pentru realizarea acțiunilor de organizare și desfășurare a alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova și a referendumului republican constituțional din 20 octombrie 2024 și Programul calendaristic pentru realizarea acțiunilor de organizare și implementare a votului prin corespondență”, precizează reprezentanții Comisiei Electorale Centrale.

Ministerul Afacerilor Externe urmează să identifice locațiile secțiilor de votare, care să corespundă condițiilor legislației în vigoare, dar și să identifice persoanele care vor exercita funcțiile de președinți și secretari ai birourilor electorale ale secțiilor de votare.

#sectii de votare #diaspora #alegeri #lista

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mult de o treime dintre miliardarii ruși incluși în topul Forbes Rusia 2024 ar fi apelat la servicii de PR pentru a elimina informațiile compromițătoare din rezultatele căutării Google. Potrivit unei investigații publicate de The Moscow Times, numele a 42 din cei 125 de miliardari ruși au fost implicate în utilizarea mecanismului DMCA (Digital Millennium Copyright Act) – o lege americană destinată protejării drepturilor de autor, dar folosită frecvent pentru a „curăța” internetul de conținut negativ.

Tehnica folosită este simplă, dar eficientă: agențiile de PR creează site-uri-fantomă cu articole copiate de pe site-urile originale și apoi trimit plângeri DMCA către Google, invocând încălcarea drepturilor de autor. Google este obligat, prin legislația americană, să elimine din rezultatele căutării materialele „reclamate” pentru a evita procese costisitoare.

The Moscow Times a verificat baza de date Lumen și a constatat că multe dintre cererile de ștergere vizează articole despre activele străine ale miliardarilor ruși, metodele de eludare a sancțiunilor internaționale, legături cu oficiali guvernamentali sau chiar antecedente penale.

Au fost eliminate, de exemplu, articole despre investițiile lui Roman Abramovici în start-up-uri occidentale prin operațiuni off-shore în Cipru, despre Ghenadi Timcenko și rețelele sale de deținere a activelor prin foști manageri, despre Andrei Melnicenko și transferul activelor „Eurohim” către soția sa, precum și despre Alisher Usmanov, inclusiv legăturile sale cu serviciile de forță și cu Vladimir Putin.

Informații despre proprietăți luxoase deținute în Occident au fost, de asemenea, eliminate din Google. Mihail Fridman, fondatorul Alfa Group, a rămas fără articolul despre vila sa cu zece dormitoare din Saint-Tropez, înghețată în urma sancțiunilor UE din 2022. Andrei Guriev, proprietarul „PhosAgro”, a fost disociat online de palatul Vitanhurst din Londra, iar Boris Rotenberg – de vila sa de pe Coasta de Azur.

Cele mai frecvent eliminate sunt materialele repostate pe site-uri de tip „kompromat” (compromițătoare). Acest lucru are o explicație strategică: în unele cazuri, deciziile privind sancțiunile internaționale se bazau inclusiv pe articole găsite prin Google, după cum a dezvăluit anterior Politico. Dosarele de sancționare includ surse diverse – de la The Financial Times și Reuters, până la bloguri, pagini Wikipedia sau articole traduse automat din presa rusă sau ucraineană.

Astfel, sancțiunile împotriva lui Viacheslav Kantor (proprietarul „Akron”) au fost susținute inclusiv cu articole din Vecherny Murmansk, iar în cazul lui Melnicenko – cu materiale de pe Audit-it.ru și dintr-un cont de Twitter al unui jurnalist. Sancțiunile impuse lui Grigori Berezkin au fost justificate inclusiv pe baza unei anchete publicate de site-ul obscur Russian Crimes.