Sectorul bancar bate noi recorduri la profituri! Două bănci înregistrează pierderi

Datele publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM) arată că sectorul bancar a încheiat luna februarie cu un profit total de 608,3 milioane de lei. În același timp, instituțiile financiare au obținut venituri consistente din dobânzi și din onorarii și comisioane, consolidând stabilitatea sistemului bancar.

Cea mai mare parte a profitului revine BC „MOLDOVA – AGROINDBANK” S.A., cu 267 milioane de lei, urmată de BC „Moldindconbank” S.A. (163,5 milioane de lei) și OTP Bank S.A. (82,4 milioane de lei). Alte bănci care au înregistrat rezultate pozitive sunt B.C. „VICTORIABANK” S.A. (65,3 milioane de lei), „FinComBank” S.A. (10,4 milioane de lei), B.C. „EXIMBANK” S.A. (7 milioane de lei), BCR Chișinău S.A. (6,4 milioane de lei), B.C. „ENERGBANK” S.A. (3,3 milioane de lei) și B.C. „ProCredit Bank” S.A. (4,3 milioane de lei). În schimb, două instituții au raportat pierderi în februarie. Este vorba de B.C. „COMERTBANK” S.A. (-973,5 mii de lei) și BC „EuroCreditBank” S.A. (-255,3 mii de lei).

Băncile au contabilizat venituri din dobânzi în sumă de 1,59 miliarde de lei. Topul băncilor după acest indicator este condus de BC „MOLDOVA – AGROINDBANK” S.A. (572,2 milioane de lei), urmată de BC „Moldindconbank” S.A. (367,2 milioane de lei) și OTP Bank S.A. (173,4 milioane de lei). Alte instituții au raportat, de asemenea, venituri importante, precum B.C. „VICTORIABANK” S.A. (211,9 milioane de lei), „FinComBank” S.A. (56,3 milioane de lei) și B.C. „EXIMBANK” S.A. (49,7 milioane de lei).

În acee ce privește veniturile din onorarii și comisioane, acestea au atins 574,9 milioane de lei. Cele mai mari valori se regăsesc la BC „MOLDOVA – AGROINDBANK” S.A. (214 milioane de lei), BC „Moldindconbank” S.A. (158,9 milioane de lei) și B.C. „VICTORIABANK” S.A. (107,3 milioane de lei). Printre alte bănci cu încasări notabile se numără OTP Bank S.A. (35,4 milioane de lei) și „FinComBank” S.A. (22,9 milioane de lei).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#pierderi #bănci #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.