Sectorul bancar bate noi recorduri la profituri! Două bănci înregistrează pierderi

Datele publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM) arată că sectorul bancar a încheiat luna februarie cu un profit total de 608,3 milioane de lei. În același timp, instituțiile financiare au obținut venituri consistente din dobânzi și din onorarii și comisioane, consolidând stabilitatea sistemului bancar.

Cea mai mare parte a profitului revine BC „MOLDOVA – AGROINDBANK” S.A., cu 267 milioane de lei, urmată de BC „Moldindconbank” S.A. (163,5 milioane de lei) și OTP Bank S.A. (82,4 milioane de lei). Alte bănci care au înregistrat rezultate pozitive sunt B.C. „VICTORIABANK” S.A. (65,3 milioane de lei), „FinComBank” S.A. (10,4 milioane de lei), B.C. „EXIMBANK” S.A. (7 milioane de lei), BCR Chișinău S.A. (6,4 milioane de lei), B.C. „ENERGBANK” S.A. (3,3 milioane de lei) și B.C. „ProCredit Bank” S.A. (4,3 milioane de lei). În schimb, două instituții au raportat pierderi în februarie. Este vorba de B.C. „COMERTBANK” S.A. (-973,5 mii de lei) și BC „EuroCreditBank” S.A. (-255,3 mii de lei).

Băncile au contabilizat venituri din dobânzi în sumă de 1,59 miliarde de lei. Topul băncilor după acest indicator este condus de BC „MOLDOVA – AGROINDBANK” S.A. (572,2 milioane de lei), urmată de BC „Moldindconbank” S.A. (367,2 milioane de lei) și OTP Bank S.A. (173,4 milioane de lei). Alte instituții au raportat, de asemenea, venituri importante, precum B.C. „VICTORIABANK” S.A. (211,9 milioane de lei), „FinComBank” S.A. (56,3 milioane de lei) și B.C. „EXIMBANK” S.A. (49,7 milioane de lei).

În acee ce privește veniturile din onorarii și comisioane, acestea au atins 574,9 milioane de lei. Cele mai mari valori se regăsesc la BC „MOLDOVA – AGROINDBANK” S.A. (214 milioane de lei), BC „Moldindconbank” S.A. (158,9 milioane de lei) și B.C. „VICTORIABANK” S.A. (107,3 milioane de lei). Printre alte bănci cu încasări notabile se numără OTP Bank S.A. (35,4 milioane de lei) și „FinComBank” S.A. (22,9 milioane de lei).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#pierderi #bănci #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Impozitul pe bunurile imobiliare ar putea ajunge până la 1% din valoarea cadastrală din anul 2027, potrivit modificărilor incluse în proiectul Ministerului Finanțelor cu privire la simplificarea legislației fiscale și vamale.

Documentul propune introducerea unei cote minime de 0,05% și a unei cote maxime de 1% pentru bunurile imobiliare evaluate de instituțiile cadastrale. În acest interval, cota efectivă va fi stabilită de autoritățile publice locale.

Schimbarea urmează să fie aplicată în paralel cu actualizarea valorilor cadastrale și apropierea acestora de valoarea de piață. Astfel, valoarea finală a impozitului va depinde de doi factori: noua evaluare cadastrală a proprietății și cota aprobată de consiliul local.

De exemplu, pentru un imobil evaluat la un milion de lei, impozitul calculat înaintea eventualelor scutiri ar putea varia între 500 și 10.000 de lei anual. În cazul unei proprietăți evaluate la două milioane de lei, suma ar putea fi cuprinsă între 1.000 și 20.000 de lei, în funcție de cota stabilită de autoritatea locală.

Aceste calcule sunt însă orientative și reprezintă limitele matematice prevăzute de proiect. Ele nu înseamnă că toate primăriile vor aplica automat cota maximă de 1%.

Ministerul Finanțelor susține că modificarea este necesară în contextul aplicării valorilor cadastrale actualizate, apropiate de cele de piață. Potrivit notei de fundamentare, limitele propuse ar urma să le ofere autorităților locale mai multă flexibilitate la stabilirea cotelor.

Proiectul prevede și actualizarea pragurilor valorice în limita cărora proprietarii pot beneficia de scutiri de la plata impozitului imobiliar. Nota de fundamentare nu indică însă valoarea exactă a noilor scutiri și nici impactul estimat asupra facturilor achitate de proprietari.

Tot din 1 ianuarie 2027, regulile Codului fiscal cu privire la impozitul funciar și imobiliar ar urma să fie extinse asupra terenurilor agricole fără construcții, precum și asupra apartamentelor, caselor și terenurilor aferente din localitățile rurale.

Impactul financiar asupra bugetelor locale nu este cuantificat în document. Ministerul Finanțelor precizează că acesta va depinde de deciziile adoptate de fiecare autoritate publică locală.