Sectorul bancar bate noi recorduri la profituri! Două bănci înregistrează pierderi

21 Mart. 2025, 10:20
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
21 Mart. 2025, 10:20 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datele publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM) arată că sectorul bancar a încheiat luna februarie cu un profit total de 608,3 milioane de lei. În același timp, instituțiile financiare au obținut venituri consistente din dobânzi și din onorarii și comisioane, consolidând stabilitatea sistemului bancar.

Cea mai mare parte a profitului revine BC „MOLDOVA – AGROINDBANK” S.A., cu 267 milioane de lei, urmată de BC „Moldindconbank” S.A. (163,5 milioane de lei) și OTP Bank S.A. (82,4 milioane de lei). Alte bănci care au înregistrat rezultate pozitive sunt B.C. „VICTORIABANK” S.A. (65,3 milioane de lei), „FinComBank” S.A. (10,4 milioane de lei), B.C. „EXIMBANK” S.A. (7 milioane de lei), BCR Chișinău S.A. (6,4 milioane de lei), B.C. „ENERGBANK” S.A. (3,3 milioane de lei) și B.C. „ProCredit Bank” S.A. (4,3 milioane de lei). În schimb, două instituții au raportat pierderi în februarie. Este vorba de B.C. „COMERTBANK” S.A. (-973,5 mii de lei) și BC „EuroCreditBank” S.A. (-255,3 mii de lei).

Băncile au contabilizat venituri din dobânzi în sumă de 1,59 miliarde de lei. Topul băncilor după acest indicator este condus de BC „MOLDOVA – AGROINDBANK” S.A. (572,2 milioane de lei), urmată de BC „Moldindconbank” S.A. (367,2 milioane de lei) și OTP Bank S.A. (173,4 milioane de lei). Alte instituții au raportat, de asemenea, venituri importante, precum B.C. „VICTORIABANK” S.A. (211,9 milioane de lei), „FinComBank” S.A. (56,3 milioane de lei) și B.C. „EXIMBANK” S.A. (49,7 milioane de lei).

În acee ce privește veniturile din onorarii și comisioane, acestea au atins 574,9 milioane de lei. Cele mai mari valori se regăsesc la BC „MOLDOVA – AGROINDBANK” S.A. (214 milioane de lei), BC „Moldindconbank” S.A. (158,9 milioane de lei) și B.C. „VICTORIABANK” S.A. (107,3 milioane de lei). Printre alte bănci cu încasări notabile se numără OTP Bank S.A. (35,4 milioane de lei) și „FinComBank” S.A. (22,9 milioane de lei).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!