Chișinăul, noul focar al scumpirilor imobiliare! Prețurile continuă să urce vertiginos

Prețurile la apartamente în Chișinău, dar și la locuințe în general, au înregistrat creșteri semnificative în ultimii ani. Potrivit lui Victor Cernomorcenco de la AaccesImobil, există o percepție în rândul moldovenilor că doar în Republica Moldova costurile locuințelor s-au majorat considerabil. Cu toate acestea, datele publicate de Parlamentul European confirmă că prețurile și chiriile la nivel de locuințe au cunoscut o evoluție ascendentă și în alte țări din Europa.

Astfel, în perioada 2015–2023, prețurile locuințelor în UE au crescut în medie cu 48%. Printre principalii factori care au contribuit la această situație se numără scumpirea materialelor de construcție, majorarea ratelor ipotecare, reducerea volumului construcțiilor noi (ce a dus la o ofertă limitată) și creșterea achizițiilor de imobile ca investiție pentru a genera venituri suplimentare. În Republica Moldova, la acești factori se adaugă inflația ridicată, criza energetică și alte condiții socio-economice, care au accentuat creșterea prețurilor.

Conform datelor citate, cea mai mare creștere a prețurilor la locuințe în intervalul menționat a fost înregistrată în Ungaria (172,5%), urmată de Lituania (114,2%), Republica Cehă (111,7%) și Portugalia (105,8%). La polul opus, Finlanda a înregistrat cea mai mică majorare, de doar 5,4%.

În cazul pieței imobiliare din Chișinău, Indicele Imobiliar Acces Imobil arată o creștere a prețurilor la apartamente de la 565 euro/m² în 2015 la 1070 euro/m² în 2023, adică un salt de 89,3%. Acest procent este peste media europeană de 48%, însă se apropie de valorile înregistrate în Bulgaria (86,7%), Slovenia (86,2%) sau Olanda (83,3%).

Deși cererea și oferta sunt principalii factori care stabilesc prețurile la imobile, acestea pot varia semnificativ de la o regiune la alta, chiar și în cadrul aceleiași țări. Chișinăul, în particular, atrage capital uman și financiar atât din raioanele Republicii Moldova, cât și din diaspora, acest aflux de cumpărători menținând o cerere constantă și favorizând creșterea prețurilor.

Statisticile confirmă că scumpirea locuințelor nu este un fenomen izolat, ci se încadrează într-un context european mai larg. Totuși, factorii locali – precum inflația, investițiile din diaspora și apetitul ridicat pentru achiziții imobiliare – influențează semnificativ piața din Chișinău, generând majorări mai mari comparativ cu unele state membre ale UE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #record #preturi #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.

#restanțel la subvenții #subvenții în agricultură #AIPA