În trei luni, băncile și-au majorat profitul cu jumătate de miliard de lei. Din ce au făcut bani

În primul trimestru al anului 2023, cele 11 bănci din Republica Moldova au contabilizat un profit de 1,3 miliarde de lei, cu 500 de milioane de lei mai mult față de perioada similară a anului 2022, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Cele mai mari câștiguri băncile le-au acumulat din venituri și dobânzi – 3,4 miliarde de lei, onorarii și comisioane 770,8 milioane de lei, diferențele de curs valutar – 335,8 milioane de lei și dividende – 4,8 milioane de lei.

În top cu cel mai mare câștig, în primele trei luni, este maib – 333,3 milioane de lei, Moldindconbank – 328,2 milioane de lei, Victoriabank – 329 milioane de lei și OTP Bank – 232,2 milioane de lei.

Celelalte șapte bănci au avut un profit ce nu a depășit 50 de milioane de lei. ProCreditBank – 49 milioane de lei, Fincombank – 45 milioane de lei, Eximbank – 29 milioane de lei și Energbank – 22,7 milioane de lei.

Cel mai mic profit l-a încasat cea mai mică bancă Eurocreditbank – 10 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bănci #bani #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.