Încă un milionar de la Energocom, cu tichete pentru mâncare! Salariu de 91 de mii de lei lunar și avere de milioane

23 Oct. 2026, 10:14
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Ursu Victor
23 Oct. 2026, 10:14 // Oameni şi Idei //  Ursu Victor

Salarii de peste un milion de lei pe an, automobile de zeci de mii de dolari și proprietăți imobiliare de milioane. Declarațiile de avere ale conducerii Energocom scot la iveală venituri mari într-o companie de stat care gestionează achizițiile de gaze naturale și energie electrică pentru Republica Moldova. Managerul de risc, Alexandru Țurcanu, a încasat în 2025 peste 1,09 milioane de lei doar din salariu, în timp ce directorul general interimar, Eugeniu Buzatu, a declarat o remunerație anuală de aproximativ 1,2 milioane de lei.

Potrivit declarației de avere pentru anul 2025, Alexandru Țurcanu, angajat în funcția de manager de risc la Energocom din 15 ianuarie 2024, a obținut un salariu de 1.090.221 de lei, echivalentul unei medii lunare de aproximativ 90.852 de lei. La această sumă se adaugă tichete de masă de 15.530 de lei, astfel încât veniturile sale salariale și beneficiile aferente funcției au ajuns la 1.105.751 de lei.

Însă salariul de la Energocom nu reprezintă singura sursă de venit a managerului. În declarația depusă pentru anul trecut figurează și 36.000 de euro obținuți din locațiune, echivalentul a 3.000 de euro lunar. Totodată, Țurcanu a declarat o indemnizație de 202.130 de lei pentru îngrijirea copilului, iar un membru al familiei a beneficiat de o indemnizație de maternitate de 39.185 de lei.

Și averea imobiliară este una de neglijat. Alexandru Țurcanu deține o casă de locuit cu suprafața de 235,2 metri pătrați, achiziționată în anul 2021 cu 3,6 milioane de lei, precum și un apartament de 65,8 metri pătrați, cumpărat în 2016 cu aproximativ 403 mii de lei. În declarație figurează, de asemenea, terenuri intravilane achiziționate în anii 2021 și 2022, inclusiv unul evaluat la 3,6 milioane de lei, aferent achiziției din 2021.

În 2025, managerul de risc și-a cumpărat și un automobil Toyota RAV4, fabricat în același an, pentru care a declarat un preț de 43.740 de dolari. De asemenea, acesta a raportat patru credite bancare contractate în perioada 2021–2025, cu o valoare inițială cumulată de aproximativ 2,8 milioane de lei.

Prin comparație, directorul general interimar al Energocom, Eugeniu Buzatu, a declarat pentru anul 2025 un salariu de aproximativ 1,2 milioane de lei, ceea ce reprezintă o medie de circa 99,6 mii de lei lunar. Suplimentar, acesta a beneficiat de 36 de mii de lei sub formă de diurne și de 14,2 mii de lei în tichete de masă. În total, veniturile și beneficiile declarate în legătură cu activitatea sa la Energocom au depășit 1,24 milioane de lei.

Astfel, numai salariile anuale ale celor doi angajați ai companiei au însumat aproape 2,3 milioane de lei, fără a lua în calcul veniturile suplimentare, tichetele de masă și diurnele.

Veniturile lui Alexandru Țurcanu au ajuns în atenția publică și pe fondul acuzațiilor lansate de deputatul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, la adresa parlamentarului PAS Radu Marian. Costiuc susține că managerul de risc de la Energocom ar fi un apropiat al lui Marian și ridică semne de întrebare privind influența acestuia asupra angajării în compania de stat.

Mai mult, Costiuc afirmă că Alexandru Țurcanu ar fi fost implicat în inițiativa de cumpărare a valorilor mobiliare de stat (VMS) de către Energocom și a cerut explicații privind eventualele legături dintre manager și președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe. Deputatul nu a prezentat însă dovezi publice care să confirme că Radu Marian ar fi intervenit în angajarea lui Țurcanu sau în deciziile investiționale ale companiei.

Discuția a degenerat într-un schimb de replici între cei doi deputați, după ce Costiuc l-a întrebat pe Marian despre relația sa cu managerul Energocom și despre investițiile în valori mobiliare de stat. Marian a evitat să răspundă direct și a lansat, la rândul său, acuzații la adresa lui Costiuc, inclusiv în legătură cu activitățile acestuia din trecut în Federația Rusă.

Controversa apare în contextul în care Energocom a investit 361 de milioane de lei în valori mobiliare de stat în primul semestru al anului 2026. Directorul interimar Eugeniu Buzatu a explicat anterior că asemenea plasamente țin de managementul trezoreriei companiei, însă nu a oferit detalii despre randamentele obținute și maturitatea instrumentelor financiare.

În urma unei sesizări depuse de Vasile Costiuc, Procuratura Anticorupție a transmis materialele către Centrul Național Anticorupție pentru examinarea presupuselor nereguli în gestionarea resurselor financiare ale Energocom. Sesizarea nu reprezintă, în sine, o constatare a vreunei ilegalități.

23 Oct. 2026, 10:25
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
23 Oct. 2026, 10:25 // Actual //  Ursu Victor

Politica fiscală pentru anul 2027, votată de Parlament în lectura a doua, reprezintă cea mai amplă majorare a taxelor și impozitelor din istoria Republicii Moldova, susține deputatul Ion Chicu. Fostul premier avertizează că noile prevederi vor lovi în mediul de afaceri, vor scumpi motorina și ar putea avea un efect contrar celui urmărit de Guvern, prin reducerea activității economice și erodarea bazei fiscale.

Potrivit parlamentarului, modificările operate între prima și a doua lectură sunt nesemnificative în raport cu majorările fiscale aprobate.

„În linii mari, această politică fiscală, chiar cu concesiile pe care le-a făcut Guvernul între prima și a doua lectură, rămâne, istoric, cea mai mare majorare de cote de impozite de când există acest stat. Sau cel puțin din 1997, de când s-a aprobat Codul fiscal în vigoare”, a declarat Ion Chicu.

Una dintre cele mai controversate prevederi, în opinia deputatului, este majorarea repetată a accizelor la motorină, cu 20% în 2027 și continuarea creșterilor în următorii ani, până în 2029. Chicu avertizează că această politică va reprezenta o lovitură puternică pentru economie, în special pentru sectoarele dependente de carburanți. Pentru anul 2027, documentul adoptat prevede o majorare de 20% a accizei la motorină și de 10% pentru majoritatea celorlalte produse accizabile.

Criticile vizează și introducerea TVA la gazele naturale începând cu 1 aprilie 2027. Deși autoritățile au majorat plafonul de consum pentru aplicarea cotei reduse, fostul premier consideră că măsura va aduce o povară suplimentară consumatorilor. Conform documentului aprobat, pentru primii 150 de metri cubi de gaze naturale consumați lunar de gospodării se va aplica TVA de 8%, iar cantitatea care depășește acest plafon va fi taxată la cota standard de 20%.

Chicu a criticat și tratamentul fiscal diferențiat aplicat produselor agricole. Potrivit acestuia, revenirea la cota TVA de 8% pentru anumite cereale, în timp ce altele rămân taxate cu 12%, creează discrepanțe greu de justificat economic.

Deputatul susține că opoziția a încercat să atenueze impactul noii politici fiscale prin amendamente, însă majoritatea propunerilor nu au fost acceptate. Din cele 22 de amendamente înaintate de el împreună cu un alt parlamentar, doar trei ar fi fost acceptate integral sau parțial, potrivit propriilor declarații.

Chicu a evidențiat în special amendamentul privind împiedicarea acordării unor facilități fiscale pentru remunerațiile plătite sub formă de acțiuni în sectorul bancar. Potrivit fostului premier, propunerea inițială ar fi permis evitarea unor plăți aferente impozitului pe venit și contribuțiilor sociale și medicale.

„Este vorba de milioane de lei care vor ajunge la buget, datorită faptului că ei au acceptat amendamentul nostru”, a afirmat Chicu.

Un alt aspect care provoacă îngrijorarea deputatului ține de extinderea atribuțiilor Serviciului Fiscal de Stat. El susține că noua legislație introduce mecanisme de încasare silită directă de la persoanele fizice, fără necesitatea unei adresări prealabile în instanța de judecată.

„Se introduce dreptul pentru Serviciul Fiscal de Stat să aplice încasarea la persoanele fizice. Adică orice funcționar din Serviciul Fiscal de Stat, fără ca să meargă în instanță, poate, printr-o decizie a sa, să intre pe contul persoanei, să-i sechestreze banii și așa mai departe”, a declarat parlamentarul, prezentând propria interpretare a modificărilor legislative.

Chicu consideră că asemenea mecanisme contravin obiectivului declarat al Guvernului de simplificare a legislației fiscale și riscă să creeze presiuni administrative suplimentare asupra contribuabililor.

Fostul premier pune sub semnul întrebării și capacitatea autorităților de a obține cele 5,1 miliarde de lei estimate drept venituri suplimentare la buget în urma implementării noilor măsuri.

„Eu nu consider că prin asemenea metode se poate obține acest obiectiv. Descurajarea activității economice va duce la erodarea bazei fiscale, iar creșterea cotelor impozitelor poate, în final, să aibă efect invers”, a avertizat deputatul.

Acesta atrage atenția că o eventuală majorare a încasărilor bugetare în 2027 nu poate fi atribuită exclusiv creșterii taxelor și impozitelor, deoarece inflația și scumpirea bunurilor și serviciilor determină automat majorarea nominală a sumelor colectate.

„Aceste 5,1 miliarde trebuie să le ajustăm și la evoluția inflației sau a tarifelor”, a subliniat Chicu.

Parlamentul a adoptat politica fiscală și vamală pentru anul 2027 în ședința din 22 octombrie, cu votul a 54 de deputați PAS. Potrivit Ministerului Finanțelor, modificările ar urma să aducă venituri suplimentare de 5,1 miliarde de lei, dintre care 2,7 miliarde din accize, 1,6 miliarde din TVA și 820 de milioane de lei din impozitul pe venit și taxa de viciu.