Încăierare între giganții gazelor lichefiate! O companie americană este acuzată de eșec în a livra cantitățile promise

BP, Edison şi Shell au făcut presiuni asupra unui grup energetic dintre SUA şi Uniunea Europeană să intervină într-o dispută cu exportatorul de gaze naturale lichefiate Venture Global LNG cu privire la eşecul firmei americane de a livra cantităţile prevăzute în contracte, transmite agenția Reuters.

Companiile au apelat luna trecută la Grupul operativ SUA-UE pentru securitatea energetică, iar un director al Shell l-a îndemnat să solicite Venture Global LNG ”să înceapă imediat să funcţioneze” în baza contractelor lor semnate.

Cele trei companii se numără printre cel puţin patru clienţi ai firmei din Arlington, Virginia, care urmăresc cereri de arbitraj contractual pentru lipsa furnizării de gaze.

Venture Global LNG a declarat că uzina din Louisiana nu este complet operaţională din cauza echipamentelor electrice defecte, care sunt în reparaţii.

Apelurile lor au urmărit să determine Haga şi Washington să facă presiuni asupra Venture Global LNG în legătură cu contractele.

În scrisoarea sa, Shell a acuzat Venture Global LNG că a deturnat resurse pentru construirea unei a doua fabrici de export de GNL, mai degrabă decât pentru a finaliza reparaţiile la prima sa fabrică.

Comportamentul ”a zdruncinat încrederea în credibilitatea furnizorilor americani de GNL”, a scris directorul BP Carol Howe într-o scrisoare separată.

Oficialii din UE şi SUA au indicat că disputa este ”o chestiune contractuală între părţi comerciale”, a declarat sâmbătă un purtător de cuvânt al Venture Global LNG.

Nu a fost luată nicio măsură la cererea Shell, la o reuniune a grupului de lucru din 30 octombrie.

Un purtător de cuvânt al Shell a declarat sâmbătă că nu se aşteaptă la o reacţie imediată din partea grupului de lucru şi că a dorit să aducă în atenţia oficialilor o potenţială pierdere a încrederii în GNL-ul din SUA.

BP a refuzat să comenteze în afară de scrisoarea sa. Gigantul de utilităţi Edison nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii, în weekend.

Venture Global LNG operează uzina Calcasieu Pass la capacitate maximă, a declarat acesta autorităţilor de reglementare din SUA. Şi a vândut peste 200 de încărcături, în valoare de aproximativ 18,2 miliarde de dolari, până în prezent, potrivit unui bilanţ Reuters.

Aceste vânzări au obţinut preţuri mai mari decât ar fi disponibile în baza contractelor pe termen lung ale celor patru firme.

Shell şi alţii susţin că firma a profitat de pe urma creşterii preţurilor pe pieţele globale de gaze, schimbând în acelaşi timp securitatea energetică a Europei. Li s-a spus că nu vor primi cantităţile contractate până la sfârşitul anului 2024.

BP şi Shell au cumpărat gaze de la uzină şi le-au vândut în afara Europei, dar s-au referit în scrisorile adresate grupului de lucru SUA-UE la securitatea energetică a Europei, a declarat Venture Global LNG.

Compania ”lucrează cu sârguinţă spre finalizarea completă”. Compania nu a spus când va începe operaţiunea comercială completă.

“Shell a achiziţionat 7 încărcături de la Venture Global şi 3 dintre ele au fost tranzacţionate în afara Europei, pentru profituri mai mari. În mod similar, BP a achiziţionat 6 încărcături, iar 2 au fost tranzacţionate către destinaţii din afara Europei”, potrivit unei scrisori din 10 noiembrie, semnată de co-preşedintele Venture Global Michael Sabel şi Robert Pender.

Apelul la grupul operativ U.S.-UE urmează şi efortului Repsol ca autoritatea de reglementare a energiei din SUA să redeschidă aprobarea fabricii de la Calcasieu, având în vedere problemele companiei. Acea cerere a fost respinsă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gignti #gaz #acuzatii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.