Povestea miliardarului cu trecut controversat, care a devenit cunoscut în toată Europa după ce a investit în fotbal

Un trecut cel puţin controversat şi succesul adus echipei de fotbal Şahtior Doneţk l-au transformat pe Rinat Ahmetov într-unul dintre cele mai cunoscute personaje din mediul de afaceri din Europa de Est. Cum a reuşit să îşi strângă averea?

La începutul anilor 2000, înainte de a împlini 40 de ani, Rinat Ahmetov a devenit cel mai bogat om din Ucraina, construindu-şi averea prin businessuri în minerit, media, real estate, transporturi şi agricultură. De 23 de ani este preşedinte al System Capital Management, un holding din sectoarele financiar şi industrial, fondat tot de el. Grupul controlează peste 100 de companii în domenii precum mineritul, producţia de energie, banking, asigurări, telecomunicaţii şi numără circa 150.000 de angajaţi.

Într-o formă sau alta, se pare că Ahmetov a avut de-a face cu mineritul încă din copilărie. Actualul miliardar, tătar şi musulman sunnit practicant, s-a născut în 1966, la Doneţk, Republica Sovietică Socialistă Ucraina, într-o familie de muncitori. Tatăl său a lucrat într-o mină de cărbune, iar mama sa era vânzătoare, conform publicaţiei internaţionale Forbes.

Detaliile privind trecutul lui Ahmetov sunt însă puţine. Astfel, modul în care şi-a obţinut averea după căderea comunismului în Ucraina şi activităţile sale dintre 1985 şi 1995 rămân şi acum sub semnul controversei, scrie Kyiv Post.

La începutul anilor 1990, după căderea Zidului Berlinului şi prăbuşirea URSS, Ahmetov a declarat că a înfiinţat alături de doi parteneri o companie numită ARS, care procesa cărbunele în cocs, un material esenţial în producţia de oţel. Două decenii mai târziu, susţinea că a făcut primul milion din comerţul cu cărbune şi cocs.

Din 1996, deţine funcţia de preşedinte al Şahtior Doneţk, unul dintre cele mai mari cluburi ucrainene de fotbal şi singura echipa din Ucraina independentă care a câştigat un titlu european, Cupa UEFA, în 2009. Clubul a fost antrenat de românul Mircea Lucescu între 2004 şi 2016.

De altfel, de anul trecut, miliardarul şi-a îndreptat din nou atenţia asupra României. Compania sa DTEK Renewables International a devenit din 2022 partener al Final Group, firmă clujeană care operează pe piaţa de energie verde. Cele două entităţi plănuiesc să dezvolte proiecte regenerabile de 150 de milioane de euro.

Carte de vizită Rinat Ahmetov, cel mai bogat ucrainean

1. S-a născut pe 21 septembrie 1966 la Doneţk, în fosta Republică Sovietică Socialistă Ucraina;

2. A obţinut o diplomă de licenţă în economie la Universitatea Naţională din Doneţk în 2001. Anterior, şi-a făcut primul milion de dolari, conform spuselor lui, prin comerţul cu cărbune şi cocs;

3. În 2009, la iniţiativa lui Ahmetov, a fost construit Donbas Arena, primul stadion din Europa de Est proiectat după standardele UEFA. A fost numit „cel mai bun stadion” la EURO 2012;

4. Din 2006, s-a remarcat ca fiind unul dintre cei mai mari filantropi din Ucraina. Anul trecut, după ce a vândut în Premier League un jucător de 76 de milioane de dolari, a declarat că va dona 25 de milioane de dolari soldaţilor ucraineni care luptă împotriva invadatorilor ruşi;

5. În prezent are o avere de 5,7 miliarde de dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#miliardar #Afaceri #Ucraina #fotbal

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul promite investiții de aproximativ 6 miliarde de lei pentru primăriile care se vor amalgama voluntar, în condițiile în care bugetul de stat pentru 2026 este construit cu un deficit de peste 21 de miliarde de lei. Șeful Cancelariei de Stat, Alexei Buzu, susține însă că resursele vor proveni în principal din Planul de Creștere al Uniunii Europene pentru Republica Moldova și vor fi incluse în bugetul pentru 2027.

Primăriile care vor opta pentru amalgamarea voluntară vor beneficia de investiții în valoare de aproximativ 6 miliarde de lei, bani destinați dezvoltării infrastructurii locale. Șeful Cancelariei de Stat, Alexei Buzu, susține că proiectul nu urmărește comasarea administrațiilor locale în sine, ci modernizarea comunităților.

„Acest proiect nu este pentru amalgamare, dar pentru dezvoltarea comunităților noastre. Vrem să aducem infrastructura și serviciile adecvate tuturor cetățenilor”, a declarat Buzu.

Potrivit oficialului, unul dintre principalele stimulente ale reformei prevede alocarea a 3 mii de lei pentru fiecare locuitor din primăriile care decid să se amalgameze voluntar. Acest mecanism a fost prezentat încă din luna aprilie, odată cu lansarea conceptului reformei administrației publice locale.

Buzu a precizat că fondurile pentru primul stimulent sunt deja prevăzute în bugetul de stat pentru anul 2026, iar resursele destinate celui de-al doilea stimulent vor fi incluse în bugetul pentru 2027 și vor fi gestionate de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

Șeful Cancelariei a explicat că finanțarea va proveni din Planul de Creștere al Uniunii Europene pentru Republica Moldova (1,9 miliarde de euro n.a), iar debursarea fondurilor este condiționată de implementarea reformelor asumate de Guvern.

„Pentru a doua parte a acestui an avem de realizat 40 de măsuri de reformă. Dacă le îndeplinim, estimăm că în februarie 2027 vom primi o tranșă de peste 400 de milioane de euro. Aceste resurse vor fi utilizate inclusiv pentru finanțarea proiectelor de dezvoltare din primăriile care s-au amalgamat voluntar”, a afirmat Buzu.

Întrebat dacă cele șase miliarde de lei vor proveni exclusiv din fonduri europene, oficialul a spus că detaliile privind structura finanțării vor fi prezentate în toamna acestui an, odată cu elaborarea bugetului pentru 2027.

„Ceea ce trebuie să cunoască acum cetățenii este că avem acest angajament. Suntem interesați să accelerăm investițiile în localitățile noastre. Vrem să aducem apă, canalizare, iluminat stradal, drumuri, poduri și alte proiecte de infrastructură pentru toți cetățenii”, a declarat șeful Cancelariei de Stat.

#amalgamare #buzu #bani