India își vrea înapoi comorile luate de englezi. Printre ele, cel mai mare diamant din lume de pe coroana Reginei Mamă

15 Mai 2023, 05:03
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Mai 2023, 05:03 // Actual //  bani.md

Premierul Narendra Modi vrea să recupereze de la Marea Britanie bijuterii cu valoarea inestimabilă care provin din India și pe care englezii și le-au însușit în perioada imperiului colonial.

Mai multe publicații importante din Marea Britanie – printre care The Guardian și The Telegraph – scriu că premierul Indiei Narendra Modi se pregătește să lanseze o campanie diplomatică de amploare prin care va cere repatrierea a mii de bijuterii indiene, pe care englezii le-au dus pe teritoriul Regatului Unit în perioada imperiului colonial.

Printre aceste bijuterii pe care India și le va cere înapoi se numără și celebrul Koh-i-Noor, cel mai mare diamant șlefuit din lume, potrivit The Telegraph.

În prezent, diamantul este montat pe coroana Reginei Mamă a Marii Britanii, un simbol pentru englezi.

Înainte de a fi adus în Marea Britanie, diamantul a împodobit celebrul Tron al Păunului din timpul dinastiei Mughal din India.

E lesne de înțeles că Londra n-ar avea cum să renunțe ușor la bijuterie. Nu datorită valorii ei în bani, ci datorită faptului că face parte din setul de bijuterii ale Coroanei.

Potrivit publicațiilor din Marea Britanie, însă, și India e hotărâtă să își recupereze bijuteriile.

„Acest demers are o importantă uriașă pentru Guvern. Greutatea demersului e dată chiar de premierul Narendra Modi, care prioritizează repatrierea bijuteriilor”, a declarat secretarul de stat în Miniostrul Culturii Govind Mohan, citat de The Telegraph.

Agenția de Supraveghere Arheologică a Indiei – care funcționează în subordinea Ministerului Culturii – coordonează eforturile de recuperare a obiectelor care au fost scoase din India după ce țara și-a câștigat independența.

Deja Ashmolean Museum din Oxford a primit solicitări să returneze o statuie de bronz care provine din sudul Indiei.

În acest an, diplomații indieni din Marea Britanie ar urma să formuleze solicitări oficiale pentru repatrierea multor bijuterii.

Când Rishi Sunak a devenit premier al Marii Britanii, omologul său indian, Narendra Modi, a anunțat că s-a creat „un pod viu” între cele două națiuni. Misiunea diplomatică a lui Sunak, în acest caz, va fi, însă, una dificilă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.