Interdicția impusă de Franța asupra pliculețelor cu nicotină a generat tensiuni în rândul eurodeputaților suedezi

23 Apr. 2026, 11:04
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
23 Apr. 2026, 11:04 // Actual //  MD Bani

Decizia Franței de a interzice pliculețele cu nicotină a generat tensiuni la nivel european, fiind criticată de mai mulți eurodeputați din Suedia. Aceștia au avertizat că măsura ar putea afecta inclusiv participarea lor la sesiunile Parlamentului European de la Strasbourg, transmite Infotag.

Începând cu 1 aprilie, Franța a interzis complet produsele orale cu nicotină, inclusiv guma de mestecat, pastilele și lichidele, acoperind atât utilizarea, cât și deținerea, achiziția și comercializarea acestora. Interdicția se aplică și pliculețelor cu nicotină, cunoscute în Suedia drept „snus alb”.

Odată cu extinderea interdicției asupra produselor fără tutun, dar cu conținut de nicotină, toate formele produsele orale de nicotină au devenit practic interzise pe teritoriul Franței.

Această decizie a determinat cinci eurodeputați suedezi să transmită o scrisoare către președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, solicitând intervenția instituțiilor europene. O altă scrisoare a fost transmisă către președinta Parlamentului European, Roberta Metsola. Eurodeputații susțin că aplicarea interdicției le-ar putea crea dificultăți privind participarea la sesiunile lunare ale Parlamentului European de la Strasbourg și consideră necesară o reacție la nivelul Comisiei Europene.

În scrisoarea adresată Ursulei von der Leyen, oficialii subliniază că sancționarea cetățenilor suedezi în Franța pentru simpla deținere sau utilizare a pliculețelor cu nicotină este exagerată și inacceptabilă. Totodată, aceștia consideră că măsura limitează libera circulație a mărfurilor și contravine principiilor pieței interne europene.

Orice persoană aflată în Franța sau care călătorește în această țară și deține produse orale cu nicotină riscă sancțiuni severe, inclusiv amenzi considerabile sau chiar pedeapsa cu închisoarea. Pentru pliculețele cu nicotină, sancțiunile pot ajunge până la cinci ani de închisoare și amenzi de până la 375.000 de euro.

Semnatarii scrisorii consideră că această abordare este în mod evident disproporționată, însă în scrisoare nu este specificat dacă cei cinci eurodeputați folosesc personal aceste produse.

În a doua scrisoare, adresată președintei Parlamentului European, Roberta Metsola, social-democrații solicită suspendarea ședințelor lunare ale Parlamentului European de la Strasbourg atât timp cât interdicția rămâne în vigoare.

Eurodeputatul suedez Johan Danielsson, semnatar al ambelor scrisori, susține că măsura Franței încalcă regulile Uniunii Europene privind libera circulație a bunurilor și consideră că executivul european ar trebui să oblige Franța să își modifice legislația. El susține, de asemenea, că riscul unor amenzi ridicate sau chiar al închisorii pentru cetățenii suedezi face deplasările în Franța dificil de justificat, precizând că aceste sancțiuni îi vizează atât pe angajați, cât și pe eurodeputați.

Danielsson a adăugat că, în cazul în care Comisia Europeană nu intervine, Suedia ar trebui să ia în considerare sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene. Formațiunea politică a acordat Comisiei un termen de trei săptămâni pentru a clarifica dacă interdicția franceză are la bază argumente științifice.

Pe de altă parte, ministrul suedez al comerțului, Benjamin Dousa, a reacționat rezervat, afirmând că o acțiune împotriva Franței la Curtea de Justiție ar reprezenta o măsură extremă, cu șanse limitate de succes și costuri ridicate.

Guvernul francez își justifică interdicția prin evaluările agenției de sănătate ANSES, care avertizează asupra riscului de dependență și a cazurilor de intoxicație acută cu nicotină, ce pot include simptome precum vărsături prelungite, deshidratare și convulsii.

07 Nov. 2026, 14:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Nov. 2026, 14:21 // Actual //  Ursu Victor

Turcia pune presiune pe Rusia pentru reducerea prețului gazelor naturale și avertizează că ar putea diminua în continuare importurile rusești în favoarea gazului natural lichefiat (GNL) din Statele Unite. Ministrul turc al Energiei și Resurselor Naturale, Alparslan Bayraktar, a declarat că gazul rusesc a devenit „extrem de scump”, iar Ankara nu mai este dispusă să plătească prețuri necompetitive.

„Motivul pentru care cumpărăm mai puțin gaz din Rusia și mai mult din Statele Unite este foarte simplu: nu este vorba despre politică, ci despre preț. Gazul rusesc este extrem de scump”, a declarat Bayraktar în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii la Istanbul, potrivit Türkiye Today.

Oficialul a explicat că prețurile ridicate obligă Turcia să caute furnizori alternativi și să își diversifice sursele de aprovizionare. Mesajul transmis Moscovei este că, dacă gazul rusesc nu devine mai competitiv, Ankara va continua să îl înlocuiască treptat cu importuri mai ieftine.

Declarațiile reprezintă și un posibil instrument de negociere în relația cu Gazprom. Potrivit analistului energetic Isaac Levi, citat de Kyiv Independent, Ankara ar putea încerca să obțină reduceri de preț, amenințând Rusia cu pierderea unei cote și mai mari din piața turcă.

Schimbarea este deja vizibilă în structura importurilor. În 2006, Rusia asigura aproape 64% din gazele naturale importate de Turcia. Până în 2025, această pondere coborâse la aproximativ 37%, pe fondul creșterii livrărilor din Azerbaidjan și al importurilor de GNL.

În 2025, Turcia a importat aproximativ 21,16 miliarde de metri cubi de gaze rusești prin conducte, în timp ce livrările de GNL din Statele Unite au ajuns la 9,19 miliarde de metri cubi. SUA au devenit astfel principalul furnizor de gaze lichefiate al Turciei.

Ankara și-a extins masiv și infrastructura de import. Capacitatea zilnică de regazificare a GNL a crescut de la 32 de milioane de metri cubi în 2016 la aproximativ 161 de milioane de metri cubi în prezent, ceea ce permite recepționarea unor volume considerabil mai mari de gaze transportate pe mare.

Un element important în negocierile cu Moscova îl reprezintă contractele de furnizare. La sfârșitul anului 2025, compania turcă de stat BOTAȘ a prelungit cu numai un an două contracte importante cu Gazprom, care însumează aproximativ 22 de miliarde de metri cubi anual. Acestea urmează să expire la sfârșitul anului 2026, ceea ce sporește importanța discuțiilor privind prețurile și condițiile viitoarelor livrări.

Cu toate acestea, ministrul turc a exclus o ruptură completă de Rusia, subliniind că țara sa va avea în continuare nevoie de gazele rusești. Ankara intenționează însă să cumpere din sursele care oferă cele mai avantajoase condiții comerciale.

Turcia mizează inclusiv pe dezvoltarea propriilor zăcăminte din Marea Neagră. Producția de gaze din perimetrul Sakarya ar urma să ajungă la 7,5 miliarde de metri cubi anual până în 2027, diminuând dependența de importuri.

Presiunile Ankarei vin într-un moment sensibil pentru Gazprom, în condițiile în care Uniunea Europeană pregătește eliminarea completă a importurilor de gaze rusești până în 2027. În acest context, menținerea pieței turce devine tot mai importantă pentru exporturile energetice ale Moscovei.