Întuneric pentru oameni, lumină pentru criptoferme! Ce nu spune Transnistria despre consumul de energie?

În ciuda afirmațiilor pretinselor autorități de la Tiraspol că, începând cu 31 ianuarie, activitățile de minerit de criptomonede au fost întrerupte, producția de energie electrică a crescut semnificativ, ridicând semne de întrebare cu privire la veridicitatea acestei măsuri. Potrivit unui document emis de pretinsele autorități transnistrene, fermelor de criptomonede li s-ar fi întrerupt alimentarea cu energie electrică, în timp ce locuitorii regiunii s-au confruntat cu întreruperi de curent pe parcursul lunii ianuarie.

Cu toate acestea, în aceeași perioadă, MGRES a înregistrat o creștere a producției de energie electrică, depășind pragul de 200 MWh pe zi, față de 150 MWh pe zi și 170 MWh pe timpul nopții, cum era obiceiul anterior. Această creștere a producției ridică întrebări serioase: dacă mineritul a fost într-adevăr oprit, cum se explică această majorare a cantității de energie generată?

Experții locali sunt sceptici cu privire la afirmațiile autorităților de la Tiraspol, indicând posibilitatea ca mineritul să fi continuat, în ciuda măsurii oficiale de oprire. De asemenea, există speculații că activitatea de minerit ar fi putut să se desfășoare în mod ilegal, fără a fi detectată.

De aproximativ cinci ani, Transnistria este cel mai mare furnizor de criptomonede din Europa. Afacerea ar fi gestionată de către Igor Ceaika, fiul ex-procurorului general rus Iurii Ceaika.

Regiunea stângă a Nistrului a rămas fără gaze de la începutul acestui an urmare a suspendării livărilor de către Gazprom. În rezultat, locutorii au rămas fără căldură și apă caldă, iar energia electrică era livrată pe ore. Or, compania mixtă moldo-rusă Moldovagaz a livrat sâmbătă primul volum de 3 milioane de metri cubi de gaze naturale către regiunea separatistă Transnistria, prima de la oprirea tranzitului de gaze prin Ucraina. UE a acordat Chișinăului un ajutor de financiar de 60 de milioane de euro pentru a face față crizei energetice din regiune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cripto #transnistria #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Programul guvernamental „Curtea Europeană”, care prevede modernizarea a 469 de curți de bloc din Chișinău, se confruntă cu dificultăți de implementare. Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, recunoaște că unele licitații au fost organizate de trei sau chiar patru ori, fără ca vreo companie de construcții să depună oferte. Principala problemă nu mai este lipsa proiectelor sau a finanțării, ci capacitatea redusă a firmelor de a executa lucrările.

„Cea mai mare problemă pe care am constatat-o în 2025 și 2026, atunci când am venit cu un număr foarte mare de proiecte, atât pe «Curtea Europeană», cât și pe «Europa este aproape», este capacitatea redusă de implementare. Avem curți pentru care au fost repetate de trei, în unele cazuri de patru ori, licitațiile, pentru că nu a participat niciun agent economic”, a declarat Vladimir Bolea.

Potrivit ministrului, dificultăți similare sunt înregistrate și în cadrul programului „Europa este aproape”, destinat modernizării infrastructurii rutiere locale. În unele localități, autoritățile au fost nevoite să organizeze licitații de trei ori înainte de a identifica o companie dispusă să execute lucrările.

„La etapa actuală, din ceea ce vedem noi, nu este atât de mare problema programelor, pe care le avem foarte multe, cât este capacitatea de implementare”, a explicat oficialul.

Întrebat dacă Guvernul va reuși să finalizeze toate cele 469 de curți promise, Bolea a dat asigurări că proiectele nu vor fi abandonate, chiar dacă ritmul lucrărilor este mai lent decât cel dorit.

„Guvernul Republicii Moldova și-a pus drept scop să le finalizeze pe toate și, din acest considerent, nu există niciun fel de dubii”, a afirmat ministrul.

Pentru anul 2026, autoritățile au în lucru 70 de curți, iar în 2027 își propun să înceapă lucrările la cel puțin alte 100. Ministrul susține că documentația tehnică și schițele pentru următoarea etapă sunt deja elaborate și coordonate, însă realizarea obiectivului depinde de numărul companiilor care vor participa la licitații.

„Luând în considerație că avem deja unii agenți economici care și-au dezvoltat capacitatea de implementare a unor astfel de proiecte, sperăm în 2027 să luăm un minim de 100 de curți. Dar, iarăși, depinde de capacitatea de implementare și de câți agenți economici se vor include în proces”, a declarat Bolea.

Oficialul nu a indicat un termen exact pentru finalizarea întregului program. El a explicat că modernizarea curților va continua etapizat, în funcție de posibilitățile de execuție.

Programul „Curtea Europeană” a fost extins în noiembrie 2025, când Guvernul a aprobat includerea a încă 380 de curți, pe lângă cele 89 selectate anterior. Valoarea proiectelor suplimentare depășește 1,7 miliarde de lei, finanțarea fiind asigurată din Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală.

Fiecare proiect poate beneficia de până la 5 milioane de lei pentru reabilitarea căilor de acces, trotuarelor și scărilor, modernizarea iluminatului, amenajarea parcărilor, terenurilor de joacă și spațiilor de recreere.

În august 2026, Vladimir Bolea anunța că primele 30 de curți fuseseră deja modernizate, cu investiții care depășiseră 200 de milioane de lei. La acel moment, autoritățile vorbeau despre amenajarea altor 88 de curți în cursul anului.