Dolarul puternic al SUA riscă să amplifice exodul de capital din Asia. 54 de miliarde de dolari, în pericol

Un dolar american mai puternic rămâne o povară pentru acțiunile asiatice în contextul războiului comercial. Unele bănci centrale asiatice au decis să nu reducă dobânzile pentru a susține monedele naționale.

Ultima escaladare a tensiunilor comerciale va afecta nu doar exportatorii din regiune, care se confruntau deja cu dificultăți din cauza încetinirii economiei chineze, dar va provoca și o creștere a inflației și menținerea ratelor dobânzilor ridicate în SUA. Aceste condiții vor complica implementarea măsurilor de stimulare economică în regiunile asiatice. Monedele, de la dolarul australian până la rupia indiană, au scăzut luni, după ce SUA au anunțat impunerea unor tarife suplimentare pe produsele din China, Mexic și Canada. Indicele bursier al regiunii a scăzut și el, iar corelația între indicele MSCI Asia Pacific și indicele Bloomberg Dollar Spot a atins cel mai scăzut nivel din martie 2023, conform datelor Bloomberg.

„Unele țări asiatice și piețele emergente vor întâmpina dificultăți cât timp războiul comercial va continua”, a declarat Kok Hung Wong, șeful departamentului de acțiuni instituționale la Maybank Securities. „De exemplu, Indonezia a redus neașteptat dobânzile pentru a stimula economia, dar nu vor avea multă marjă de manevră pentru a reduce în continuare dobânzile din cauza deprecierii monedei”. În ianuarie, fondurile globale au vândut acțiuni pe piețele emergente din Asia, excluzând China, în valoare de aproximativ 12,3 miliarde de dolari, ceea ce a marcat cea mai lungă perioadă de vânzări din 2009 până în prezent, potrivit Bloomberg. În ultimele șapte luni, s-au retras 54 de miliarde de dolari.

Indicele MSCI Asia Pacific a scăzut cu 4,4% de la alegerea lui Trump în noiembrie, iar indicele dolarului Bloomberg a atins luni cel mai înalt nivel din noiembrie 2022. În aceeași perioadă, indicele MSCI Europe a crescut cu 4,4%, iar S&P 500 a avansat cu 4,5%.

„Pentru investitori, un dolar mai puternic determină frecvent retragerea fondurilor din activele mai riscante, precum acțiunile asiatice, și transferarea acestora către active mai sigure, cum ar fi obligațiunile de trezorerie americane”, a explicat Kimmi Tong, strateg pe piața globală și valutară la Everbright Securities International.

Marele volum de datorii denominate în dolari al Chinei o face și mai vulnerabilă, consideră aceasta.

Conform lui Wong de la Maybank Securities, Singapore, Malaezia și Vietnam ar putea fi într-o poziție mai favorabilă, deoarece ar putea beneficia de eforturile companiilor globale de a reduce dependența de China prin reorganizarea lanțurilor de aprovizionare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Asia #bonduri #dolar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina