Investim în asfalt, dar nu și în minți! Moldova, țara unde scade educația și crește ignoranța economică

Învățământul a înregistrat o scădere de 2,3% în anul 2024. Domeniul este printre primele trei activități care au avut cea mai mare contracție pe parcursul anului trecut după agricultură, care s-a redus cu 18,9%, și transporturi și depozitare, care au scăzut cu 4,9%.

Invitații emisiunii „Consens Național” de la Rlive TV au declarat că acest semnal este unul negativ, ținând cont de importanța educației pentru dezvoltarea economiei.

Mihai Bologan, directorul general al companiei iData, a spus că o universitate creează locuri de muncă și contribuie la dezvoltarea regională.

„Educația produce forță de muncă inteligentă și calificată. Trebuie să atragem studenți și din alte țări. Nu putem să ne orientăm doar la tinerii care nu au plecat în România sau Uniunea Europeană. Avem nevoie de universități competitive la nivel regional ca să nu plece tinerii capabili din Chișinău, oraș cu 800 de mii de oameni, în orășele cu o populație de o sută de mii din România pentru că universitățile de acolo le oferă condiții de studii mai bune”, a menționat Mihai Bologan.

Angela Gladei, fondatoarea companiei de consultanță în afaceri BDC Creative, a declarat că universitățile pot schimba profilurile antreprenoriale și aduce inovații în țară.

„Astăzi copiii noștri aleg să-și facă studiile în Occident numai pentru că la noi materia în universități este învechită și nu le permite tinerilor să fie competitivi, ca ei să-și aleagă un job și nu invers. Dacă guvernanții nu se vor gândi la asta, atunci să știe că nu vor pleca 35 la sută din tineri din țară, dar mai mulți pentru că se nasc mai puțini. Eu cred că este important să păstrăm tinerii în țară pentru că ei sunt cei care o vor dezvolta”, a mai afirmat Angela Gladei.

Ministerul Educației și Cercetării în parteneriat cu universitățile din țară au lansat campania de promovare a studiilor universitare „Învață în Moldova”. Mii de absolvenți de licee și colegii vor vizita instituțiile de învățământ superior din țară, iar reprezentanții universităților vor merge în licee și colegii pentru a le vorbi elevilor despre oportunitățile de studii pe care le au în Republica Moldova. Activitățile se vor desfășura în lunile martie, aprilie și mai.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#educatie #economie #Moldova #Studenti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.