Investim în asfalt, dar nu și în minți! Moldova, țara unde scade educația și crește ignoranța economică

Învățământul a înregistrat o scădere de 2,3% în anul 2024. Domeniul este printre primele trei activități care au avut cea mai mare contracție pe parcursul anului trecut după agricultură, care s-a redus cu 18,9%, și transporturi și depozitare, care au scăzut cu 4,9%.

Invitații emisiunii „Consens Național” de la Rlive TV au declarat că acest semnal este unul negativ, ținând cont de importanța educației pentru dezvoltarea economiei.

Mihai Bologan, directorul general al companiei iData, a spus că o universitate creează locuri de muncă și contribuie la dezvoltarea regională.

„Educația produce forță de muncă inteligentă și calificată. Trebuie să atragem studenți și din alte țări. Nu putem să ne orientăm doar la tinerii care nu au plecat în România sau Uniunea Europeană. Avem nevoie de universități competitive la nivel regional ca să nu plece tinerii capabili din Chișinău, oraș cu 800 de mii de oameni, în orășele cu o populație de o sută de mii din România pentru că universitățile de acolo le oferă condiții de studii mai bune”, a menționat Mihai Bologan.

Angela Gladei, fondatoarea companiei de consultanță în afaceri BDC Creative, a declarat că universitățile pot schimba profilurile antreprenoriale și aduce inovații în țară.

„Astăzi copiii noștri aleg să-și facă studiile în Occident numai pentru că la noi materia în universități este învechită și nu le permite tinerilor să fie competitivi, ca ei să-și aleagă un job și nu invers. Dacă guvernanții nu se vor gândi la asta, atunci să știe că nu vor pleca 35 la sută din tineri din țară, dar mai mulți pentru că se nasc mai puțini. Eu cred că este important să păstrăm tinerii în țară pentru că ei sunt cei care o vor dezvolta”, a mai afirmat Angela Gladei.

Ministerul Educației și Cercetării în parteneriat cu universitățile din țară au lansat campania de promovare a studiilor universitare „Învață în Moldova”. Mii de absolvenți de licee și colegii vor vizita instituțiile de învățământ superior din țară, iar reprezentanții universităților vor merge în licee și colegii pentru a le vorbi elevilor despre oportunitățile de studii pe care le au în Republica Moldova. Activitățile se vor desfășura în lunile martie, aprilie și mai.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#educatie #economie #Moldova #Studenti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața neagră a țigărilor din România a ajuns în noiembrie 2025 la 12,6% din totalul consumului, cel mai ridicat nivel din ultimii șase ani, potrivit datelor publicate de compania de cercetare Novel Research. Creșterea este una rapidă, de la 9,6% înregistrat în septembrie, iar media pe întreg anul 2025 a urcat la 10,6%, față de 9% în 2024, marcând cea mai mare majorare anuală din ultimul deceniu.

Pentru Republica Moldova, datele sunt deosebit de sensibile. Aproape un sfert din țigările vândute ilegal în România provin din țara noastră, iar ponderea acestora a crescut în noiembrie trecut cu 5,4 puncte procentuale, până la 23,8%. Moldova devine astfel a doua cea mai importantă sursă de țigări de contrabandă pentru piața românească, fiind depășită doar de Bulgaria, care rămâne pe primul loc cu peste 30%, deși se află în scădere cu 5,1%.

Directorul general al Novel Research, Marian Marcu, a declarat că „în noiembrie se înregistrează majorări ale comerțului ilicit în aproape toate regiunile țării, cea mai semnificativă creștere fiind notată în zona de vest, care devine astfel cea mai afectată de piața neagră”.

La nivelul întregului an 2025, însă, situația este alta. Media anuală a țigărilor provenite din Republica Moldova este de 17,3%, ceea ce reprezintă o scădere de 3,7 puncte procentuale față de 2024, în timp ce Bulgaria și-a consolidat poziția, ajungând la o medie anuală de 31,4%, cu o creștere de peste 10 puncte procentuale.

În același timp, autoritățile române au raportat rezultate importante în lupta cu rețelele de contrabandă. În primele 11 luni din 2025 au fost confiscate aproximativ 6,2 milioane de pachete de țigări, cu o valoare de peste 137 de milioane de lei românești, precum și peste 65 de tone de tutun vrac și 24 de kilograme de tutun pentru narghilea. Până la sfârșitul lunii noiembrie, poliția a destructurat 18 grupări infracționale și a capturat peste 142 de milioane de țigări și 3.400 de kilograme de tutun, fiind aplicate aproape o mie de sancțiuni contravenționale.

Creșterea puternică a contrabandei afectează direct bugetul public. Companiile din industria tutunului virează anual către statul român peste 22 de miliarde de lei românești sub formă de accize, TVA și alte taxe, iar extinderea pieței negre înseamnă pierderi semnificative de venituri.