Investim în asfalt, dar nu și în minți! Moldova, țara unde scade educația și crește ignoranța economică

Învățământul a înregistrat o scădere de 2,3% în anul 2024. Domeniul este printre primele trei activități care au avut cea mai mare contracție pe parcursul anului trecut după agricultură, care s-a redus cu 18,9%, și transporturi și depozitare, care au scăzut cu 4,9%.

Invitații emisiunii „Consens Național” de la Rlive TV au declarat că acest semnal este unul negativ, ținând cont de importanța educației pentru dezvoltarea economiei.

Mihai Bologan, directorul general al companiei iData, a spus că o universitate creează locuri de muncă și contribuie la dezvoltarea regională.

„Educația produce forță de muncă inteligentă și calificată. Trebuie să atragem studenți și din alte țări. Nu putem să ne orientăm doar la tinerii care nu au plecat în România sau Uniunea Europeană. Avem nevoie de universități competitive la nivel regional ca să nu plece tinerii capabili din Chișinău, oraș cu 800 de mii de oameni, în orășele cu o populație de o sută de mii din România pentru că universitățile de acolo le oferă condiții de studii mai bune”, a menționat Mihai Bologan.

Angela Gladei, fondatoarea companiei de consultanță în afaceri BDC Creative, a declarat că universitățile pot schimba profilurile antreprenoriale și aduce inovații în țară.

„Astăzi copiii noștri aleg să-și facă studiile în Occident numai pentru că la noi materia în universități este învechită și nu le permite tinerilor să fie competitivi, ca ei să-și aleagă un job și nu invers. Dacă guvernanții nu se vor gândi la asta, atunci să știe că nu vor pleca 35 la sută din tineri din țară, dar mai mulți pentru că se nasc mai puțini. Eu cred că este important să păstrăm tinerii în țară pentru că ei sunt cei care o vor dezvolta”, a mai afirmat Angela Gladei.

Ministerul Educației și Cercetării în parteneriat cu universitățile din țară au lansat campania de promovare a studiilor universitare „Învață în Moldova”. Mii de absolvenți de licee și colegii vor vizita instituțiile de învățământ superior din țară, iar reprezentanții universităților vor merge în licee și colegii pentru a le vorbi elevilor despre oportunitățile de studii pe care le au în Republica Moldova. Activitățile se vor desfășura în lunile martie, aprilie și mai.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#educatie #economie #Moldova #Studenti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.