Investim în asfalt, dar nu și în minți! Moldova, țara unde scade educația și crește ignoranța economică

Învățământul a înregistrat o scădere de 2,3% în anul 2024. Domeniul este printre primele trei activități care au avut cea mai mare contracție pe parcursul anului trecut după agricultură, care s-a redus cu 18,9%, și transporturi și depozitare, care au scăzut cu 4,9%.

Invitații emisiunii „Consens Național” de la Rlive TV au declarat că acest semnal este unul negativ, ținând cont de importanța educației pentru dezvoltarea economiei.

Mihai Bologan, directorul general al companiei iData, a spus că o universitate creează locuri de muncă și contribuie la dezvoltarea regională.

„Educația produce forță de muncă inteligentă și calificată. Trebuie să atragem studenți și din alte țări. Nu putem să ne orientăm doar la tinerii care nu au plecat în România sau Uniunea Europeană. Avem nevoie de universități competitive la nivel regional ca să nu plece tinerii capabili din Chișinău, oraș cu 800 de mii de oameni, în orășele cu o populație de o sută de mii din România pentru că universitățile de acolo le oferă condiții de studii mai bune”, a menționat Mihai Bologan.

Angela Gladei, fondatoarea companiei de consultanță în afaceri BDC Creative, a declarat că universitățile pot schimba profilurile antreprenoriale și aduce inovații în țară.

„Astăzi copiii noștri aleg să-și facă studiile în Occident numai pentru că la noi materia în universități este învechită și nu le permite tinerilor să fie competitivi, ca ei să-și aleagă un job și nu invers. Dacă guvernanții nu se vor gândi la asta, atunci să știe că nu vor pleca 35 la sută din tineri din țară, dar mai mulți pentru că se nasc mai puțini. Eu cred că este important să păstrăm tinerii în țară pentru că ei sunt cei care o vor dezvolta”, a mai afirmat Angela Gladei.

Ministerul Educației și Cercetării în parteneriat cu universitățile din țară au lansat campania de promovare a studiilor universitare „Învață în Moldova”. Mii de absolvenți de licee și colegii vor vizita instituțiile de învățământ superior din țară, iar reprezentanții universităților vor merge în licee și colegii pentru a le vorbi elevilor despre oportunitățile de studii pe care le au în Republica Moldova. Activitățile se vor desfășura în lunile martie, aprilie și mai.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#educatie #economie #Moldova #Studenti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul Monetar Internațional lansează un avertisment dur pentru Republica Moldova, la finalul misiunii de consultări prevăzute de Articolul IV. În declarația șefei misiunii FMI, Alina Iancu și experții constată o revenire timidă a economiei, dar scot la iveală o serie de dezechilibre. Este vorba de un deficit extern mare, finanțe publice sub presiune, reforme anticorupție blocate și riscuri în creștere pentru stabilitatea macroeconomică.

Potrivit FMI, creșterea economică din 2025, estimată la 2,7%, este alimentată aproape exclusiv de consum și importuri, nu de competitivitate. Deficitul de cont curent a urcat la circa 20% din PIB, unul dintre cele mai ridicate niveluri din regiune, pe fondul importurilor masive, în special de energie, și al exporturilor slabe. FMI avertizează direct că acest lucru indică o pierdere de competitivitate a economiei moldovenești.

În paralel, finanțele publice intră într-o zonă de risc. Deficitul bugetar crește de la 4,1% din PIB în 2024 la 4,5% în 2025 și este prognozat să ajungă la 5,2% din PIB în 2026, pe fondul cheltuielilor curente ridicate, salariilor majorate și sprijinului social acordat fără o țintire clară. FMI subliniază că investițiile capitale au fost subexecutate, iar statul cheltuiește mai mult pe consum decât pe dezvoltare.

Experții FMI transmit un mesaj tranșant: Moldova va fi nevoită să strângă șurubul fiscal. Țara colectează prea puține venituri raportat la economii similare, iar sistemul fiscal este descris ca fiind „complex și distorsionant”. FMI cere eliminarea scutirilor și cotelor reduse de TVA, considerate ineficiente, și extinderea bazei de impozitare. De asemenea, este pusă pe masă revizuirea progresivității impozitelor pe venit și pe avere, semnal clar că presiunea fiscală va crește.

În domeniul energetic, FMI susține explicit eliminarea treptată a compensațiilor la energia electrică, precum și ajustarea Fondului de Reducere a Vulnerabilității Energetice, astfel încât ajutorul să fie acordat doar celor mai vulnerabili. Mesajul este clar: sprijinul generalizat nu mai este sustenabil.

Pe plan monetar, FMI avertizează că nu există spațiu pentru relaxare suplimentară a politicii monetare, în pofida reducerilor recente operate de BNM. Creșterea inflației de bază și relansarea economiei pot reaprinde presiunile inflaționiste. În același timp, cerințele ridicate de rezerve obligatorii frânează creditarea eficientă, iar normalizarea trebuie făcută cu maximă prudență.

Un alt semnal de alarmă vizează piața imobiliară. FMI constată că prețurile locuințelor au crescut cu 24% într-un singur an, iar avansul rapid al creditării impune măsuri stricte pentru prevenirea unei supraîncălziri. Programul „Prima Casă” este vizat direct, FMI cerând alinierea lui la reguli mai dure de evaluare a debitorilor.

Cel mai sensibil capitol rămâne însă anticorupția. FMI constată fără echivoc că progresul este „neuniform”, iar viitorul Procuraturii Anticorupție este incert, din cauza deficitului de personal și a capacităților limitate. Instituția-cheie în lupta anticorupție funcționează sub parametri minimi, iar FMI cere noului Guvern „progres serios” și măsuri concrete, nu declarații.

În concluzie, deși Moldova evită pentru moment o criză majoră, FMI transmite un mesaj dur: economia rămâne vulnerabilă, reformele bat pasul pe loc, iar fără decizii politice ferme — inclusiv taxe mai mari, tăieri de compensații și reforme reale în justiție — stabilitatea pe termen mediu este pusă sub semnul întrebării.