Investiții mai mari în cultură și turism: Bugetul Ministerului Culturii pentru 2025 crește cu 3,5%

Ministerul Culturii al Republicii Moldova are un buget, pentru anul 2025, în valoare de 743,2 milioane de lei, ceea ce reprezintă o creștere de 3,5% față de anul anterior.

Această alocare financiară va sprijini diverse proiecte și programe destinate să susțină și să dezvolte sectorul cultural, turistic și educațional din țară. Bugetul se împarte pe mai multe domenii de activitate. În cadrul serviciilor de stat cu destinație generală, cheltuielile și activele nefinanciare pentru anul 2025 sunt de 18,4 milioane de lei. Bugetul pentru cercetările științifice aplicate și fundamentale, în domeniul „Patrimoniului național și dezvoltării societății”, include 7,7 milioane de lei pentru cercetările aplicate și 10,7 milioane de lei pentru cercetările fundamentale în acest domeniu.

Sectorul turistic beneficiază de 9,5 milioane de lei, din care 4 milioane de lei vor fi destinate politicilor și managementului în turism, iar 5,5 milioane de lei vor sprijini dezvoltarea turismului în Moldova.

Cel mai mare procent din buget este destinat sectorului cultural și educațional, cu un total de 635,3 milioane de lei. Aceasta include 20,9 milioane de lei pentru politici și management în cultură, 475,6 milioane de lei pentru dezvoltarea culturii, 109,8 milioane de lei pentru protejarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural național, 8,9 milioane de lei pentru susținerea culturii scrise și 20,1 milioane de lei pentru susținerea cinematografiei.

În domeniul educațional, învățământul superior beneficiază de un buget de 79,9 milioane de lei. Acest buget reflectă angajamentul Ministerului Culturii față de dezvoltarea și promovarea valorilor culturale, protejarea patrimoniului național, sprijinirea turismului și educației, având un impact semnificativ asupra economiei și societății din Republica Moldova. Creșterea față de anul 2024 indică o prioritate acordată acestor sectoare esențiale pentru dezvoltarea națională.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cultura #minister #buget

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dreptul la pensie în Republica Moldova este acordat exclusiv pe baza principiului contributivității, indiferent de regiunea în care locuiește persoana, a declarat directorul general a Casei Naționale de Asigurări Sociale, Elena Țîbîrnă, în cadrul unei emisiuni la Moldova 1.

Șefa CNAS a declarat că, în prezent, aproximativ 1.166 de persoane din stânga Nistrului beneficiază de pensii pentru limită de vârstă achitate de Republica Moldova, pe baza contribuțiilor plătite anterior în bugetul asigurărilor sociale.

„Ai achitat contribuții, ai primit pensia. Principiul este același indiferent unde trăiește persoana în nord, sud, stânga sau dreapta Nistrului”, a declarat Elena Țîbîrnă.

Potrivit acesteia, numărul persoanelor din regiunea transnistreană care au atins vârsta de pensionare este însă mult mai mare. Datele din Registrul de Stat al Populației arată că în stânga Nistrului există aproximativ 35.000 de bărbați cu vârsta de peste 63 de ani și circa 53.600 de femei care au atins sau vor atinge în curând vârsta de pensionare.

Șefa CNAS a precizat însă că simpla atingere a vârstei de pensionare nu garantează dreptul la pensie. Persoanele care nu au contribuit la sistemul public de asigurări sociale din Republica Moldova nu pot beneficia de aceste prestații.

Aceleași reguli se aplică și indemnizațiilor sociale. Indemnizația unică la naștere și cea lunară de 1.000 de lei pentru copii sunt acordate și mamelor din stânga Nistrului, dacă acestea își înregistrează copiii în registrele oficiale ale Republicii Moldova. În schimb, indemnizațiile de maternitate sau cele pentru îngrijirea copilului până la 3 ani sunt acordate doar persoanelor care au contribuit la sistemul de asigurări sociale.

Elena Țîbîrnă a comentat și situația titularilor de patentă care activează în piețele din Republica Moldova. Potrivit acesteia, pensionarii și persoanele cu dizabilități care beneficiază deja de pensii nu sunt obligați să achite contribuții sociale suplimentare în baza patentei.

Întrebată despre impactul unei eventuale reintegrări a țării asupra sistemului public de pensii, directoarea CNAS a recunoscut că presiunea asupra sistemului social ar putea deveni foarte mare, în condițiile în care zeci de mii de persoane din regiunea transnistreană ar putea solicita diverse prestații sociale și pensii.