Milionarul care controlează cea mai mare parte a retail-ului din Moldova a ajuns în primii patru importatori de ulei

Noiembrie 2024 a reprezentat un moment semnificativ pentru Republica Moldova în domeniul comerțului exterior cu ulei de floarea-soarelui. Analiza cantităților, valorilor și tendințelor de preț în operațiunile de export și import oferă câteva concluzii cheie despre starea sectorului și aspectele care ar putea influența evoluția acestuia în viitor, potrivit analizei lui Iurie Rija, director executiv al Asociației „Agrocereale”.

„Republica Moldova continuă livreze volume semnificative de ulei de floarea-soarelui, ceea ce reflectă eficiența procesării și producției interne. În noiembrie 2024, volumul exporturilor de ulei de floarea-soarelui a ajuns la 11.968.495 kg, depășind semnificativ importurile de 1.409.557 kg, ceea ce subliniază un potențial exportator solid al țării. Astfel, Moldova rămâne un jucător important pe piața internațională de ulei de floarea-soarelui, cu o producție internă suficient de mare pentru a satisface cerințele pieței externe”, a spus Rija.

Importurile au constituit o mică parte din total, fiind în mare parte concentrate pe uleiul ambalat în recipiente de 10 litri sau mai puțin, indicând o cerere internă pentru produse ambalate, care sunt mai ușor accesibile pentru consumatorul moldovean.

Prețul mediu de export pentru uleiul de floarea-soarelui în noiembrie 2024 a fost de 18 lei/kg pentru uleiul brut și 23 lei/kg pentru uleiul ambalat. Diferența de preț subliniază faptul că majoritatea exporturilor sunt reprezentate de materii prime, iar valoarea adăugată asociată ambalării crește semnificativ prețul produsului finit. În schimb, prețul mediu al importurilor de ulei de floarea-soarelui a fost mai mare: 8 lei/kg pentru uleiul brut și 30 lei/kg pentru uleiul ambalat. Aceasta sugerează o dependență parțială a Moldovei de importuri de ulei ambalat, dat fiind că, capacitățile interne de procesare nu sunt suficient dezvoltate pentru a satisface întreaga cerere de produse ambalate.

În ceea ce privește exportul, Moldova își trimite majoritatea producției către câțiva parteneri comerciali mari, precum Emiratele Arabe Unite (EAU) – 52,5% din totalul exporturilor de ulei brut din Moldova, urmate de Elveția (26,4%) și Statele Unite ale Americii (11,9%). Prețul mediu al exporturilor către aceste țări variază semnificativ, reflectând cerințele pieței și standardele de calitate. De exemplu, uleiul de floarea-soarelui exportat în Elveția s-a vândut la un preț mediu de 19,6 lei/kg, în timp ce în EAU și SUA, prețul a fost de 13,6 lei/kg.

În ceea ce privește importurile, Ucraina este principalul furnizor, cu 78,9% din importuri, urmată de Rusia, Emiratele Arabe Unite, România și Ungaria. Prețul mediu al uleiului importat variază, Ucraina oferind cel mai accesibil ulei la 27,7 lei/litru, în timp ce România și Ungaria livrează produse mai scumpe, reflectând costurile de producție și taxele de export.

Pe plan intern, analiza arată că piața de ulei de floarea-soarelui din Moldova este dominată de câteva companii mari, care controlează atât importul, cât și exportul produselor. Companiile precum ICS TRANS BULK LOGISTICS SRL, SC FLOAREA-SOARELUI COMERT (amabele controlate de milioanrul Vaja Jhashi na.) SRL și SRL COLVAS au jucat roluri semnificative în distribuirea uleiului pe piețele externe și interne. ICS TRANS BULK LOGISTICS SRL, de exemplu, controlează 70,9% din exporturi, având o medie de 13,7 lei/litru, iar SC FLOAREA-SOARELUI COMERT SRL, cu prețuri de 19,6 lei/litru, este un important jucător pe piața europeană.

Pe piața internă, companii ca FLOAREA SOARELUI SA, SRL COLVAS și UNIFLOR AGRO SRL sunt cei mai mari importatori de ulei ambalat, fiecare cu o cotă semnificativă pe piața locală. Pe locul patru în topul importatorilor s-a clasat Moldretailgroup (proprietara lanțului de magazine Linella, controlate de milionarul moldovean Vasile Drăgan n.a) Prețurile variază, iar strategia acestor companii include atât produse accesibile, cât și premium pentru segmentele mai exigente ale pieței.

Moldova rămâne un exportator important de ulei de floarea-soarelui, însă pentru a consolida această poziție, este esențial să se investească în dezvoltarea capacităților interne de procesare și ambalare, reducând astfel dependența de importurile de produse ambalate. De asemenea, diversificarea piețelor și îmbunătățirea calității produselor vor contribui la creșterea competitivității pe piețele internaționale. În același timp, continuarea consolidării relațiilor comerciale cu parteneri precum Ucraina și Rusia rămâne crucială pentru asigurarea unui flux constant de materii prime la prețuri competitive.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vaja jhashi #ulei #import #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.