Investițiile în stablecoins, mai stricte: o țară europeană pregătește noi reguli

Banca Angliei (BoE) a pregătit un proiect de reglementare care ar urma să permită emițătorilor de monede digitale stabile (stablecoins) să investească până la 60% din activele de rezervă în obligațiuni guvernamentale. Măsura reprezintă o relaxare a poziției tradiționale a instituției față de sectorul stablecoins, care a fost criticat anterior pentru restricțiile stricte impuse emitenților, potrivit Reuters.

Stablecoins sunt criptoactive concepute pentru a menține o valoare constantă, de regulă legată de o monedă fiat sau alte active, și reprezintă o alternativă la volatilitatea ridicată a criptomonedelor clasice. În noul cadru propus, 40% din rezervele acestor monede ar urma să fie păstrate la Banca Angliei, iar un regim temporar le-ar permite emitenților să investească inițial până la 95% din activele suport.

Banca intenționează să monitorizeze doar stablecoins cu potențial de utilizare extinsă pentru plăți. Totuși, proiectul menține plafoanele controversate privind deținerile: 20.000 de lire sterline pentru persoane fizice și 10 milioane de lire pentru companii. Companiile mari, precum platformele de tranzacționare sau lanțurile de retail, vor putea solicita excepții, urmând ca aceste limite să fie ajustate pe măsură ce riscurile asupra stabilității financiare scad.

Sarah Breeden, adjunctul guvernatorului BoE responsabil de stabilitatea financiară, a declarat că propunerile reprezintă „un pas important către implementarea reglementărilor stablecoins în Marea Britanie începând din 2026”.

Anterior, industria criptomonedelor criticase decizia BoE din 2023 de a obliga emitenții să păstreze toate activele în conturi fără dobândă la banca centrală, argumentând că această măsură ar fi putut împiedica adoptarea stablecoins pe piața britanică. Noile propuneri sugerează un compromis între siguranța financiară și flexibilitatea investițională a emitenților.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#stablecoin #investitii in cripto #Banca Angliei #criptomonede

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) riscă o nouă lovitură majoră. Venezuela, unul dintre statele fondatoare ale cartelului petrolier, analizează posibilitatea retragerii din organizație, într-un moment în care influența OPEC asupra pieței mondiale a petrolului este deja în scădere, relatează Bloomberg, citat de ProFinance.

O eventuală plecare a Venezuelei nu ar produce, cel puțin pe termen scurt, un șoc major asupra livrărilor mondiale de petrol. Producția țării a fost puternic afectată în ultimii ani de sancțiuni și de criza economică, iar Caracasul nu este constrâns în prezent de aceleași reduceri de producție și cote precum alți membri.

Impactul politic și simbolic ar putea fi însă considerabil. Venezuela s-a numărat printre cele cinci state care au fondat OPEC în 1960, iar diplomația petrolieră a ministrului venezuelean Juan Pablo Pérez Alfonzo a avut un rol important în constituirea organizației.

Posibila retragere vine după ce Emiratele Arabe Unite au anunțat la sfârșitul lunii aprilie că părăsesc OPEC, pe fondul nemulțumirilor legate de restricțiile de producție. Irakul și-a manifestat, la rândul său, nemulțumirea și a avertizat în iunie că ar putea lua în calcul retragerea dacă organizația nu îi majorează limita de producție.

În ultimul deceniu, patru state au părăsit deja OPEC, printre acestea numărându-se Angola, care s-a retras în 2024.

Analiștii avertizează că fragmentarea organizației ar putea intensifica lupta pentru clienți și cote de piață între producători. Într-un scenariu extrem, concurența ar putea degenera într-un nou război al prețurilor, similar celui declanșat la începutul pandemiei din 2020. Chiar și fără un asemenea conflict, slăbirea mecanismelor OPEC ar putea face prețul petrolului mai volatil.

Ali Al Riyami, fost director pentru marketingul petrolului în Oman, susține că în joc sunt integritatea și credibilitatea OPEC. La rândul său, Hamad Hussain, economist pentru climă și mărfuri la Capital Economics, consideră că situația reprezintă încă un indiciu al diminuării puterii organizației pe piața petrolieră.

OPEC se confruntă, în paralel, cu o concurență tot mai puternică din afara organizației. Producătorii americani de petrol de șist și state precum Brazilia și Guyana și-au consolidat pozițiile, în timp ce influența Rusiei a fost afectată de sancțiunile asociate războiului din Ucraina.

Conflictul din Iran a complicat suplimentar situația, determinând Arabia Saudită și alte state din Golf să reducă producția. În acest context, SUA și China au devenit actori și mai importanți pe piața petrolieră mondială.

Pe termen lung, miza Venezuelei este însă uriașă. Țara dispune de unele dintre cele mai mari rezerve petroliere ale lumii, care ar putea fi dezvoltate în următoarele decenii inclusiv cu participarea companiilor americane. Caracasul se află, totodată, sub o puternică influență economică și politică a Statelor Unite.

Presiunile asupra OPEC ar putea crește și mai mult dacă piața mondială va ajunge la supraproducție. Prognozele unor experți, inclusiv ale Agenției Internaționale pentru Energie, indică riscul unui excedent de petrol în 2027 în cazul revenirii complete a livrărilor din Golful Persic.

Într-un asemenea scenariu, dacă OPEC+, din care face parte și Rusia, va încerca să restabilească echilibrul prin noi reduceri ale producției, Arabia Saudită ar putea fi nevoită să suporte cea mai mare parte a efortului.

Henning Gloystein, director pentru energie și resurse la Eurasia Group, apreciază că reducerea numărului membrilor și diminuarea ponderii OPEC slăbesc capacitatea organizației de a influența piața mondială, într-un moment în care Statele Unite capătă o greutate tot mai mare în ofertă, iar China în determinarea cererii.

#OPEC #petrol #Venezuela