Investițiile în stablecoins, mai stricte: o țară europeană pregătește noi reguli

Banca Angliei (BoE) a pregătit un proiect de reglementare care ar urma să permită emițătorilor de monede digitale stabile (stablecoins) să investească până la 60% din activele de rezervă în obligațiuni guvernamentale. Măsura reprezintă o relaxare a poziției tradiționale a instituției față de sectorul stablecoins, care a fost criticat anterior pentru restricțiile stricte impuse emitenților, potrivit Reuters.

Stablecoins sunt criptoactive concepute pentru a menține o valoare constantă, de regulă legată de o monedă fiat sau alte active, și reprezintă o alternativă la volatilitatea ridicată a criptomonedelor clasice. În noul cadru propus, 40% din rezervele acestor monede ar urma să fie păstrate la Banca Angliei, iar un regim temporar le-ar permite emitenților să investească inițial până la 95% din activele suport.

Banca intenționează să monitorizeze doar stablecoins cu potențial de utilizare extinsă pentru plăți. Totuși, proiectul menține plafoanele controversate privind deținerile: 20.000 de lire sterline pentru persoane fizice și 10 milioane de lire pentru companii. Companiile mari, precum platformele de tranzacționare sau lanțurile de retail, vor putea solicita excepții, urmând ca aceste limite să fie ajustate pe măsură ce riscurile asupra stabilității financiare scad.

Sarah Breeden, adjunctul guvernatorului BoE responsabil de stabilitatea financiară, a declarat că propunerile reprezintă „un pas important către implementarea reglementărilor stablecoins în Marea Britanie începând din 2026”.

Anterior, industria criptomonedelor criticase decizia BoE din 2023 de a obliga emitenții să păstreze toate activele în conturi fără dobândă la banca centrală, argumentând că această măsură ar fi putut împiedica adoptarea stablecoins pe piața britanică. Noile propuneri sugerează un compromis între siguranța financiară și flexibilitatea investițională a emitenților.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#stablecoin #investitii in cripto #Banca Angliei #criptomonede

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 142 de mii de persoane care aveau obligația legală să-și procure polița medicală nu au făcut-o în 2025, iar fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală au ratat încasări estimate la circa 187,3 milioane de lei. Datele apar în raportul Curții de Conturi privind gestionarea sistemului medical.

Potrivit auditorilor, printre cei care nu și-au cumpărat polița predomină proprietarii de terenuri agricole – peste 136 de mii de persoane. În medie, pentru fiecare persoană neasigurată care trebuia să achite polița reveneau aproximativ 1 315 lei neîncasați la bugetul medical.

Totodată, alte peste 1,62 milioane de persoane figurează ca fiind plecate peste hotare mai mult de 183 de zile pe an și, prin urmare, nu sunt obligate să procure polița medicală. Curtea de Conturi atrage însă atenția că autoritățile nu dețin date exacte privind perioadele reale de aflare în țară sau peste hotare ale acestor persoane.

Auditul mai arată că 69 de prestatori de servicii medicale au semnat contracte cu CNAM fără să aibă certificate de acreditare valabile, pentru servicii estimate la peste 2 miliarde de lei. Unele instituții au activat sute de zile fără acreditare. De exemplu, Centrul de Sănătate Cucuruzeni a funcționat 350 de zile fără certificat valabil.

Probleme au fost depistate și în domeniul fertilizării in vitro. Curtea de Conturi a constatat că servicii în valoare de 1,2 milioane de lei au fost achitate unor clinici care nu aveau autorizațiile necesare pentru acest tip de activitate.

Raportul arată că veniturile fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală au constituit anul trecut 17,493 miliarde de lei, cu 1,56 miliarde mai mult decât în 2024. Cheltuielile au ajuns la 17,396 miliarde de lei, iar sistemul a încheiat anul cu un excedent de 96,7 milioane de lei.

Salariații au rămas principala sursă de finanțare a sistemului medical. Cei peste 758 de mii de angajați au contribuit cu 9,49 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 54,3% din veniturile FAOAM. În medie, contribuția anuală per angajat a fost de 12 513 lei.

În paralel, statul a achitat 7,17 miliarde de lei pentru asigurarea medicală a peste 1,57 milioane de persoane neangajate – copii, pensionari și persoane cu dizabilități. Potrivit auditului, aceste categorii au beneficiat însă de servicii medicale în valoare de 9,06 miliarde de lei, cu aproape 1,9 miliarde mai mult decât contribuțiile achitate de Guvern. În medie, pentru fiecare persoană asigurată de stat au revenit servicii medicale de aproximativ 4 566 de lei anual.