Investițiile vin cu elicopterul! Șefa Agenției visează heliport, operă și balet în nordul Moldovei

Investitorii străini care aleg Republica Moldova nu vin doar pentru oportunitățile de afaceri, ci pentru întreg stilul de viață pe care țara îl poate oferi, a afirmat Natalia Bejan, directoarea Agenției de Investiții, într-un interviu oferit Ziarului de Gardă. Potrivit acesteia, marile companii, inclusiv business-urile de familie cu averi de ordinul miliardelor, privesc investiția într-o țară ca pe un întreg pachet: de la infrastructură și conectivitate, până la calitatea vieții, educație și cultură.

Bejan explică faptul că, dincolo de cadrul legal și procedurile administrative, investitorii pun un preț foarte mare pe accesibilitatea transportului și mobilitate. „Pentru mulți contează cât de aproape este oficiul lor de aeroport, să existe zboruri directe, acces în lounge și conexiuni rapide către sediul companiei lor”, spune ea. Cerințele sunt uneori neobișnuite: Agenția de Investiții a primit chiar solicitări legate de locurile unde pot ateriza elicoptere, pentru potențiali investitori care preferă acest mod de deplasare.

Un alt aspect esențial privește modul în care investitorii își aduc sau își trimit managerii în țara de destinație. Dacă un director venit din Viena este obișnuit să meargă la teatru sau la operă, acesta va căuta aceleași opțiuni culturale și în Republica Moldova. „Ei se uită la tot ecosistemul: activități culturale, oferte sportive, școli și grădinițe de calitate. Pentru că atunci când vine un investitor și își mută familia aici sau trimite manageri cu familiile lor, nu investesc doar bani — investesc propria viață”, explică Bejan.

În acest context, dezvoltarea infrastructurii culturale și recreaționale devine o condiție indirectă, dar crucială, pentru atragerea capitalului străin. Iar resursele naturale ale Moldovei — fructele, legumele, vinăriile — pot deveni atuuri importante, la pachet cu un nivel mai ridicat de cultură civică și diversitate în opțiunile de petrecere a timpului liber.

În final, Bejan subliniază că toate aceste cerințe ar trebui privite ca oportunități: „Ne dorim investiții pentru ca cetățenii Republicii Moldova să trăiască mai bine acasă. Și dacă investitorii cer mai multe școli bune, mai multă cultură și mai multe opțiuni de recreere, toate acestea sunt, de fapt, lucruri care ne vor face viața mai bună tuturor”.

Ultimele date satristice relevă că , Republica Moldova a atras în 2024 investiții străine directe (ISD) de 344 mil. dolari, în scădere față de 357 mil. dolari în 2023 (-3,6%). Nivelul rămâne sub vârful post-pandemie din 2022 (591 mil. dolari, -41,8%) și sub media 2019–2024 (circa 395 mil. dolari, -12,9%).

#bejan #heliport #investii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Populația Republicii Moldova a efectuat, în primul trimestru al anului 2026, vânzări nete de valută în valoare de 11,089 miliarde de lei, arată datele experimentale privind conturile financiare publicate de Biroul Național de Statistică.

Operațiunile valutare au contribuit la reducerea numerarului și a depozitelor deținute de gospodăriile populației. Tranzacțiile nete aferente acestor active au înregistrat o valoare negativă de 7,726 miliarde de lei.

În același timp, populația a acumulat noi datorii. Tranzacțiile nete aferente pasivelor gospodăriilor au totalizat 2,186 miliarde de lei, dintre care 2,165 miliarde au reprezentat împrumuturi contractate.

Per ansamblu, gospodăriile populației au înregistrat tranzacții nete cu active financiare de minus 6,437 miliarde de lei. Raportată la produsul intern brut, nevoia netă de finanțare a populației a constituit 11,1%, față de 23,1% în primul trimestru din 2025.

La nivelul întregii economii, necesarul net de finanțare a ajuns la 14,456 miliarde de lei, fiind cu 5,508 miliarde de lei, sau aproximativ 28%, mai mic comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Indicatorul a reprezentat 18,7% din PIB, față de 27,4% în primul trimestru din 2025.

Datele mai arată că societățile financiare au furnizat economiei finanțare netă de 4,002 miliarde de lei. Totodată, împrumuturile contractate din exterior au însumat 3,971 miliarde de lei, dintre care 3,065 miliarde au revenit administrației publice.