Ion Munteanu, spre CSJ, cu acuzații grave! A protejat rețele criminale implicate în furtul miliardului

Ion Munteanu, actualul procuror general al Republicii Moldova a fost desemnat câștigătorul concursului pentru funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), se află în centrul unui scandal de proporții, care scoate la iveală acuzații grave privind complicitatea sa în mușamalizarea unor dosare penale legate de frauda bancară de la Banca de Economii a Moldovei (BEM), cunoscută drept „furtul miliardului”.

Potrivit unei investigații publicate de BANI.MD, Munteanu a avut un rol-cheie în protejarea unei rețele criminale care a devalizat BEM prin utilizarea unor companii-fantomă controlate cu acte falsificate, inclusiv prin intermediul unui „boschetar” decedat în 2014 — Alexei Crăciun. Acesta a fost folosit fictiv ca administrator al companiilor Alexus Plus și Proacvacom, care au contractat credite în valoare totală de 2,9 milioane de euro de la BEM. Aceste împrumuturi nu au fost rambursate nici până astăzi.

Documentele arată că, în dosarul civil falsificat nr. 2-16139/2013, judecătoarea Iurie Țurcanu a emis o hotărâre care i-a atribuit lui Crăciun proprietatea asupra firmelor respective, în baza unor acte fictive. Acțiunile s-au desfășurat cu implicarea registratorului de stat Ala Dragomir și a mai multor membri ai unei rețele criminale organizate, printre care Eduard Tverdohleb, Ion Lambantu, Iurie Drozd, Alexei Gorincioi și Ilona Macari.

Deși încă din 2013–2015 existau dovezi clare privind frauda și identitatea adevăraților beneficiari, Ion Munteanu, în calitate de procuror de caz, nu a pornit urmărirea penală împotriva grupului, fapt ce a permis continuarea activității infracționale. Omul de afaceri Alexei Damaschin, parte prejudiciată în dosar, susține că prejudiciul total ajunge la peste 100 de milioane de lei.

Mai mult, potrivit procurorului Tatiana Nadulișneac, faptele rețelei formate din Tverdohleb, Lambantu și alții constituie escrocherie în proporții deosebit de mari, iar tergiversarea urmăririi penale ar fi împiedicat investigarea unui posibil omor premeditat — cel al lui Crăciun, folosit post-mortem în schemele frauduloase.

Ancheta scoate la iveală și legături cu compania Kelway Trading Limited din România, despre care se afirmă că transfera 10% din creditele neperformante către conturile unor înalți procurori, inclusiv foștii șefi Eduard Mașnic și Eduard Harunjen. Aceasta este suspectată că ar fi servit drept paravan pentru „plăți de loialitate” către procurori și deputați.

În noiembrie 2024, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a fost sesizat de Damaschin cu privire la presupusa inacțiune a lui Ion Munteanu, însă plângerea a fost respinsă, după un vot controversat: 4 membri au susținut-o, 6 s-au opus. Ulterior, în martie 2025, Curtea Supremă de Justiție a admis demararea procedurii de contencios administrativ pentru anularea deciziei CSP.

În ciuda acestui fundal grav, Ion Munteanu a câștigat recent concursul organizat de Consiliul Superior al Magistraturii pentru ocuparea unui loc la Curtea Supremă de Justiție, acumulând cel mai mare punctaj — 76,5.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#munteanu #dosar #CSM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața serviciilor de taxi din Republica Moldova a înregistrat o creștere spectaculoasă în ultimii ani, iar în 2026 ar putea ajunge la aproape două miliarde de lei, comparativ cu aproximativ 300 de milioane de lei în urmă cu cinci ani. Unul dintre principalii factori care au contribuit la această evoluție este trecerea activității din economia tenebră în cea oficială, datorită dezvoltării platformelor digitale, consideră expertul economic Veaceslav Ioniță.

În cadrul emisiunii „Contrasens” de la ZIUA, expertul a declarat că dezvoltarea pieței a fost determinată de doi factori principali: creșterea veniturilor populației, care a făcut serviciile de taxi mai accesibile, și digitalizarea, care a permis evidența și monitorizarea curselor.

Potrivit expertului, până în 2005, în Republica Moldova erau efectuate anual aproximativ un milion de curse cu taxiul. În 2020, numărul acestora a ajunsese la șase milioane, iar în acest an, conform estimărilor economistului, ar putea ajunge la circa 27 de milioane. Printre platformele menționate de expert, care intermediază comenzile de taxi, se numără Yandex Go, Bolt și Letz.

„Piața serviciilor de taxi din Republica Moldova a funcționat mulți ani în economia tenebră. Iar autoritățile au depus, de-a lungul timpului, eforturi pentru a scoate această activitate din zona economiei informale. Până în 2005, în țară se efectuau aproximativ un milion de curse pe an. Ulterior, până în 2020, numărul acestora a crescut la șase milioane. Iar acum cred că vom ajunge la aproximativ 27 de milioane de curse. De ce s-a întâmplat acest lucru? Din două motive. În primul rând, oamenii își permit, într-adevăr, să utilizeze serviciile de taxi. În al doilea rând, apariția soluțiilor tehnologice și digitalizarea au contribuit la scoaterea acestei activități din economia tenebră. Anterior, șoferul staționa la marginea drumului, prelua un pasager, iar o astfel de cursă era imposibil de monitorizat. Acum, odată cu apariția aplicațiilor, întregul volum al operațiunilor devine transparent. Astfel, piața serviciilor de taxi a ieșit, practic, din economia tenebră și a început să funcționeze legal. Toate soluțiile digitale care au apărut au adus un beneficiu enorm statului, contribuind la scoaterea pieței din economia tenebră. Și cred că, în acest an, piața serviciilor de taxi din Republica Moldova va ajunge la aproape două miliarde de lei”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Veaceslav Ioniță face o distincție clară între companiile care prestează servicii de transport și platformele care intermediază comenzile, oferind drept exemplu Yandex Go. Potrivit expertului, serviciile de taxi sunt prestate de companii înregistrate în Republica Moldova, în timp ce platformele digitale facilitează accesul acestora la clienți.

„Aceste platforme nu sunt companii de taxi. Serviciile de taxi sunt prestate de companii înregistrate în Republica Moldova, dar și de persoane fizice. În prezent, practic nu mai există persoane fizice care activează în acest domeniu, majoritatea prestatorilor fiind companii de taxi. Teoretic, acestea ar putea activa independent și și-ar putea găsi singure clienții, însă, în practică, acest lucru este foarte dificil. De aceea, companiile de taxi apelează la platformele digitale”, a explicat Ioniță.

Pentru a explica acest model economic, Ioniță a făcut o paralelă cu Booking.com, platforma prin intermediul căreia turiștii pot găsi și rezerva camere de hotel. În acest caz, serviciile de cazare sunt prestate de hoteluri, în timp ce platforma le facilitează accesul la clienți.

„Booking nu este un hotel. În Republica Moldova există hoteluri care au angajați, personal și care achită serviciile necesare funcționării. Pentru a atrage însă clienți, acestea apelează la o platformă online care le aduce clienți. Datorită platformelor online, în acest an vom depăși pragul de 300 de mii de turiști străini cazați în hoteluri. Exact după același principiu funcționează și alte platforme online”, a adăugat Veaceslav Ioniță.

Cum ajung banii din activitatea serviciilor de taxi în bugetul de stat?

Veaceslav Ioniță a subliniat că, deși platformele digitale și companiile de taxi îndeplinesc funcții diferite, activitatea economică generată de efectuarea curselor contribuie la acumularea veniturilor fiscale la bugetul de stat prin mai multe mecanisme. Expertul a explicat că, în cazul unei curse de 100 de lei, o parte din sumă este destinată cheltuielilor pentru combustibil, iar o altă parte acoperă remunerarea șoferului și costurile de operare ale companiei de taxi. Statul încasează venituri din impozitele și accizele incluse în prețul combustibilului, precum și din impozitele și contribuțiile obligatorii aferente activității de întreprinzător și salariilor, în funcție de situație.

În ceea ce privește platformele digitale, expertul subliniază că acestea prestează servicii pentru companii, fără a efectua direct transportul de pasageri. Prin urmare, comisioanele percepute de platforme sunt supuse unui regim fiscal distinct.

Potrivit datelor prezentate de Agenția Servicii Publice (ASP), în contextul discuțiilor publice privind Yandex Go, operatorii de taxi achită impozite și contribuții obligatorii în Republica Moldova, iar pentru comisionul transferat acestei platforme se achită TVA.

Conform ASP, în 2025, operatorii din întregul sector al serviciilor de taxi, indiferent de platforma digitală utilizată, au achitat la bugetul de stat aproximativ 216 milioane de lei sub formă de impozite și contribuții obligatorii, cu 42% mai mult decât în anul precedent.

În același timp, potrivit informațiilor ASP, în 2025, operatorii locali de taxi care utilizează serviciile platformei Yandex Go au achitat la buget aproximativ 12,5 milioane de lei sub formă de TVA calculat la comisionul pentru utilizarea platformei Yandex Go.

„ASP informează că platforma percepe un comision de 12%. Așadar, dacă un pasager achită 100 de lei pentru o cursă cu taxiul, 12 lei revin platformei, iar 88 de lei rămân companiei care prestează efectiv serviciul de transport”, a precizat Ioniță.

În opinia expertului economic, dezvoltarea platformelor digitale a contribuit la transformarea pieței serviciilor de taxi și la creșterea transparenței activității economice. Veaceslav Ioniță consideră că autoritățile ar trebui să evalueze aceste instrumente nu doar din perspectiva eventualelor probleme asociate utilizării lor, ci și ținând cont de rolul pe care îl au în legalizarea activităților economice și în creșterea accesibilității serviciilor.

#servicii de taxi #Molodva #piata #crestere