Dezastru în industria uleiului! Moldova a pierdut 90% din exporturi într-un singur sezon

Exporturile de ulei și șrot de floarea-soarelui din Republica Moldova au înregistrat o scădere dramatică în sezonul iulie 2024 – aprilie 2025, marcând un antirecord istoric și reflectând colapsul industriei de procesare. Potrivit unei analize semnate de Iurie Rija, director executiv al Asociației „Agrocereale”, situația este fără precedent și pune în pericol întreg lanțul agroindustrial național.

În primele zece luni ale sezonului curent, Moldova a exportat doar 18.120 tone de ulei de floarea-soarelui, comparativ cu 183.807 tone în sezonul precedent – o reducere de peste 90%. Veniturile din exporturi au scăzut cu 85%, ajungând la doar 411 milioane lei, față de 2,7 miliarde lei în 2023 și 4,4 miliarde lei în 2022.

În paralel, exporturile de floarea-soarelui brută au atins un volum record de peste 532.000 tone, indicând că procesarea locală a fost abandonată în favoarea exportului de materie primă.

Analiza identifică mai mulți factori-cheie care au dus la prăbușirea industriei: prețul ridicat al materiei prime vs. prețul mic al produsului finit, importuri licențiate de floarea-soarelui la prețuri mai competitive, refuzul fermierilor de a vinde din cauza termenelor lungi de plată ale procesatorilor și lipsa unor politici coerente de sprijin pentru sector.

În 2025, lider la exportul de ulei este SRL „Global Farming International”, cu 8.843 tone livrate, urmat de GT „Osadciuc Victor” și „Vi Oil Agro” SRL. Marile companii procesatoare, precum „FLOAREA SOARELUI” SA și „AGROFLORIS-NORD”, nu au realizat niciun export în acest sezon.

Principala destinație a uleiului moldovenesc este Olanda (5.718 tone), urmată de Italia (3.615 tone). România, lider absolut în 2023, a importat doar 988 tone, iar Egiptul – deloc.

Prețul mediu de export al uleiului a crescut la 22,7 lei/kg (față de 14,7 lei/kg în sezonul anterior), dar nu suficient pentru a face procesarea rentabilă. Cele mai mari prețuri s-au înregistrat în Germania (27,3 lei/kg) și Austria (26,9 lei/kg).

Exporturile de șrot de floarea-soarelui au scăzut cu 91%, ajungând la doar 14.211 tone (vs. 155.148 tone în 2023), iar veniturile au scăzut cu peste 700 milioane lei. Doar două companii – „Global Farming International” și „Vi Oil Agro” – au realizat exporturi de șrot în 2025.

Potrivit lui Iurie Rija, declinul procesării industriale afectează în lanț agricultura, zootehnia și balanța comercială a țării, iar exporturile actuale sunt doar un ecou rezidual al unui sector cândva activ. Fără o relansare urgentă și sprijin guvernamental, Moldova riscă să dispară din piața regională a produselor agroprocesate, rămânând doar un exportator de materie primă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ulei #industrie #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.