Ioniță, despre achiziția Portului Giurgiulești de către BERD: Riscuri de zeci de milioane de Euro pentru Moldova

Republica Moldova a acordat facilități fiscale în sumă de 100 mil. de euro investitorului străin care a preluat Portul Giurgiulești în schimbul stingerii datoriei de 17,7 milioane USD față de BERD, susține economistul Veaceslav Ioniță.

În anul 1995 Republica Moldova a început construcția Portului Giurgiulești, iar BERD s-a oferit sa împrumute Guvernul cu 25,5 mil. USD. Condiția era ca Executivul să garanteze un anumit volum de achiziții de produse petroliere, prin intermediul întreprinderii sale de stat.

Guvernul nu avea cum să-și îndeplinească obligația contractuală, ca urmare a privatizării întreprinderii de stat din domeniul petrolier, iar portul Giurgiulești dintr-un proiect de țară s-a transformat în cea mai mare durere de cap a Guvernului.

În opinia economistului Veaceslav Ioniță, portul s-a dovedit a fi un proiect imposibil de realizat, chiar dacă Guvernul achitase deja o anumită parte din credit, totuşi datoria în 2004 era mult mai mare decât creditul iniţial. Portul nu avea nici cea mai mică capacitate de plată și respectiv toată această datorie ca și-n alte cazuri similare a devenit o datorie a bugetului de stat.

În cazul Portului Giurgiulești, datoria deja era garantată de Guvern, dar el nu avea cum să o achite. Iar BERD, evident, dorea să vadă un plan cum își recuperează banii dintr-un proiect mort. Toți erau în căutare de soluții, care nu au întârziat să apară.

”Soluția care a fost identificată a fost atât de ”genială”, încât până în prezent este secret de stat. Acordul de investiții din 2004, în urma căruia BERD și-a primit banii înapoi, iar Republica Moldova rămas fără Port, este cel mai protejat secret de stat. Legea votată de Parlament doar stipulează că se aprobă acest Acord . Nici un deputat până în prezent de azi nu au văzut acest acord votat de parlament”, constată economistul Veaceslav Ioniță.

Conform acestui Acord Guvernul Moldovei s-a obligat să achite timp de 8 ani peste 100 milioane EURO. Această sumă urma să fie achitată pentru un credit inițial de 17,7 milioane USD. Guvernul la acea vreme sincer credea că plătind 100 milioane EURO și-a rezolvat problema pentru totdeauna, dar nu a fost să fie. Cel mai probabil urmează să mai achităm alte zeci de milioane de Euro.

În perioada 2010-2011 în jurul Portului Giurgiulești încep mai multe tranzacții, care au devenit subiect de anchetă și dosare penale în Republica Moldova, iar în lor Investitorul cu care Guvernul Moldovei a semnat acordul de investiții în 2004 este deposedat de port. Însă istoria nu se termină aici, aparent tranzacţia din 2011 era doar una intermediară, care s-a finalizat doar în 2021, când BERD declară că preia operatorul Portului Internațional Liber Giurgiuleşti.

”Conform acordului de investiţii din 2004, Guvernul Moldovei şi-a asumat angajamentul de a proteja investitorul privat, nici o tranzacţie cu acţiunile portului nu poate fi efectuată fără acordul său. În plus Guvernul, garantează tuturor investitorilor protecţia legală şi executarea legii. Ori ceea ce se întâmplă în jurul Portului Giurgiuleşti ridică riscuri de zeci de milioane de Euro, pentru cetăţenii Republicii Moldova, care riscă să achite aceste sume în cazul unui litigiu internaţional la care va fi atras Guvernul Moldovei”, a conchis Veaceslav Ioniță.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, a făcut public faptul că pentru a remedia situația restanțelor salariale ale angajaților de la Calea Ferată a Moldovei, guvernul va recurge la un credit în valoare de 35 de milioane de lei. Acest credit va fi obținut de la Loteria Moldovei, o întreprindere cu capital majoritar de stat, cunoscută în principal pentru activitățile sale de jocuri de noroc.

Acești bani sunt pentru achitarea salariilor timp de o lună.

Potrivit declarațiilor ministrului Spînu, făcute în cadrul emisiunii „Cutia neagră”, această mișcare financiară este parte a unui plan de achitare a salariilor, însă nu a oferit detalii despre condițiile împrumutului oferit de Loteria Moldovei. A precizat că doar că e o decizie a consiliilor celor două companii și că există un contract. Cu toate acestea, decizia de a lua un împrumut de la Loteria Moldovei a stârnit întrebări și discuții în mediul public, cu privire la raționalitatea acestei alegeri și la implicațiile pe termen lung.

În timp ce oficialii guvernamentali au asigurat că această mișcare este parte a unei strategii gândite cu atenție pentru a asigura viabilitatea financiară a Căii Ferate a Moldovei, mulți rămân curioși să vadă cum se va derula acest proces și care vor fi efectele pe termen lung ale acestei decizii neconvenționale.