Ipocrizie la cel mai înalt nivel! Adjunctul lui Grosu critica importul de curent de la Cuciurgan

Mihai Popușoi, vicepreședintele Parlamentului critica achiziția de curent de la Cuciurgan în anul 2020. Asta în timp ce colegul său de fracțiune președintele Legislativului, Igor Grosu a declarat, ieri, că este ce mai bună soluție pe moment după ce la 3 decembrie Energocom a semnat cu Cuciurganul contractul de livrare a curentului Republicii Moldova.

„De astăzi Moldova cumpără 100% din energia electrică din Transnistria, care nu achită pentru gazul rusesc consumat. Astfel, datoria Republicii Moldova fața de Gazprom va crește peste $7 miliarde. Deci, consumatorii de energie din Moldova vor umple in continuare buzunarele regimului de la Tiraspol. Despre asta s-au înțeles Dodon cu Krasnoselki? Cel puțin intermediarul nu mai este din off-shore, dar e de stat Energocom, totuși sunt foarte multe întrebări la aceasta companie și interesele cui le apără”, declara Popușoi la 1 iulie 2020 când guvernarea Chicu semnase contractul de livrarea a curentului de la Cuciurgan.

„Este un contract care reiese din realitățile noastre. Da, noi a trebuit să alegem între securitatea oamenilor și asigurarea oamenilor cu energie electrică, bineînțeles, cu cât mai ieftină posibilă. Situația în care ne aflăm și se află toată Europa și dividendele politice aici trebuia să fie făcuta alegerea. Guvernul are sarcina să facă tot posibilul ca în special în această perioadă și noi suntem abia la început de iarnă, prețurile la energie, gaz sau încălzire să fie cât mai mici. Pentru că bate tare la buzunar. Chiar dacă noi venim cu acel pachet de 5 miliarde de lei pentru a compensa, orice posibilitate de a negocia și de a duce curent, gaz și alt combustibil care poate fi folosit la producerea căldurii, deci trebuie să fie folosit la maxim. În situația actuală, s-a luat aceasta decizie. Înțeleg, a fost o surpriza pentru mulți, dar cum spuneam, cel mai important lucru care este acum, este cum trecem cu pierderi cat mai mici și cu costuri cat mai mici această iarna”, a declarat Igor Grosu în cadrul emisiunii „În Profunzime” de la PROTV.

În data de 3 decembrie Energocom a semnat cu Cuciurganul contractul de livrare a curentului electric în schimbul celor 5,7 milioane metri cubi/zi. Prețul energiei este de 73 USD/MW.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#popusoi #Grosu #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Câștigul salarial mediu lunar brut din Republica Moldova a ajuns la 16,8 mii lei în trimestrul II al anului 2026, în creștere cu 9,2% față de aceeași perioadă a anului trecut. În termeni reali însă, după ajustarea cu inflația, avansul a fost de numai 2,34%, arată datele Biroului Național de Statistică.

Diferența dintre creșterea nominală și cea reală arată că scumpirile au absorbit cea mai mare parte a majorării salariilor. Din datele BNS rezultă că nivelul prețurilor de consum a fost cu aproximativ 6,7% mai mare decât în trimestrul II 2025.

Față de primele trei luni ale anului, salariul mediu brut a crescut cu 5,7%.

Cele mai mari salarii sunt plătite în informații și comunicații, unde media a ajuns la 41.009,6 lei pe lună. Un angajat din IT și comunicații câștigă astfel, în medie, de 2,4 ori mai mult decât media pe economie și de aproape 3,8 ori mai mult decât un angajat din agricultură.

Pe locul doi se situează sectorul financiar și al asigurărilor, cu un salariu mediu de 31,4 mii lei, urmat de producția și furnizarea energiei electrice și termice, gazelor și apei calde, cu 24,6 mii lei.

La polul opus se află agricultura, silvicultura și pescuitul, cu doar 10,8 lei pe lună. În hoteluri și restaurante salariul mediu a fost de 11,7 lei, iar în artă, recreere și agrement – 12.8 mii lei.

Diferența dintre salariul mediu din IT și cel din agricultură depășește astfel 30 mii de lei lunar.

Cea mai spectaculoasă creștere salarială față de anul trecut a fost raportată în activitățile de servicii administrative și suport – 52,5%, până la 20.079,1 lei. În construcții, salariile au crescut cu 15,5%, iar în informații și comunicații cu 13,1%.

Nu toate majorările nominale au însemnat însă și o creștere a puterii de cumpărare. În administrația publică, de exemplu, salariul mediu a crescut cu numai 2,8%, până la 17.634,6 lei, mult sub ritmul estimat al inflației. În sănătate și asistență socială majorarea a fost de 3,5%, în energie de 4,6%, iar în sectorul financiar de 5,4%. În termeni reali, aceste sectoare au înregistrat practic o diminuare a puterii de cumpărare față de anul trecut.

Diferența dintre sectorul bugetar și cel privat rămâne, de asemenea, considerabilă. În sectorul bugetar salariul mediu brut a fost de 13,8 mii lei, cu 5,1% mai mare decât anul trecut, în timp ce în sectorul real a ajuns la 18 mii lei, după o creștere de 10,2%.

Astfel, salariul mediu din sectorul real este cu aproximativ 4 mii de lei, sau aproape 30%, mai mare decât cel din sectorul bugetar.

În educație, salariul mediu s-a situat la 13.810,5 lei, adică doar 81,7% din media pe economie. În sănătate și asistență socială acesta a ajuns la 18.398,7 lei, iar în administrația publică – la 17, 6 mii lei.

Pe piața muncii, numărul mediu al salariaților a crescut cu 2,5% față de trimestrul II 2025. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în alte activități de servicii, cu 20,4%, serviciile administrative și suport, cu 13,5%, și hoteluri și restaurante, cu 11,1%.

În același timp, unele ramuri industriale au continuat să piardă angajați. Numărul salariaților din industria extractivă s-a redus cu 6,8%, în industria prelucrătoare cu 1,7%, iar în transport și depozitare cu 0,5%.