La bugetul public național au fost acumulate venituri în sumă de 81 miliarde de lei. Care sunt cheltuielile

06 Dec. 2022, 15:40
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
06 Dec. 2022, 15:40 // Actual //  MD Bani

În 11 luni ale anului 2022, la bugetul public național (BPN) au fost acumulate venituri în sumă de 81 miliarde de lei, anunță Ministerul Finanțelor. Potrivit informațiilor,  veniturile sunt în creștere cu 13,1 miliarde lei, față de perioada similară a anului trecut.

În perioada menționată au crescut și cheltuielile. Astfel, cheltuielile au constituit 86,2 miliarde lei, fiind în creștere cu 15,2 miliarde de lei față de 2021.

Executarea bugetului public național s-a încheiat cu un deficit de 5,2 miliarde lei, iar soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetelor componente ale BPN au constituit 7,7 miliarde lei, arată datele Ministerului Finanțelor.

Veniturile bugetului de stat în perioada ianuarie – noiembrie 2022, au constituit 52,3 miliarde lei, fiind în creștere cu 9,3 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului trecut.

Veniturile administrate de către Serviciul Fiscal de Stat au constituit 21 miliarde lei, cu 3,3 miliarde lei mai mult față de acceeași perioadă a anului 2021, iar veniturile administrate de către Serviciul Vamal au constituit 30,5 miliarde lei, fiind în creștere cu 5 miliarde de lei comparativ cu perioada similară a anului trecut.

Cheltuielile bugetului de stat au fost executate în sumă de 58,8 miliarde lei, mai mari cu 11,9 miliarde lei comparativ cu perioada similară a anului 2021. Executarea bugetului de stat s-a încheiat cu un deficit în sumă de 6,5 miliarde lei, iar soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetului de stat au constituit 3,1 miliarde lei.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Oct. 2026, 14:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Oct. 2026, 14:08 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, avertizează Uniunea Europeană că separarea Republicii Moldova de Ucraina în procesul de aderare ar reprezenta o decizie greșită din punct de vedere moral. Liderul de la Kiev insistă ca cele două state să continue împreună parcursul european, în contextul discuțiilor privind posibilitatea accelerării negocierilor cu Chișinăul, independent de blocajele politice care afectează Ucraina.

„Ar fi pur și simplu greșit să fim separați pe drumul nostru către UE. Sper că acest lucru nu se va întâmpla, pentru că ar fi incorect din punct de vedere moral”, a declarat Zelenski.

Președintele ucrainean și-a argumentat poziția inclusiv prin rolul pe care Ucraina îl joacă în asigurarea securității Republicii Moldova. Potrivit acestuia, Kievul contribuie la prevenirea unor eventuale provocări rusești în regiunea transnistreană, mobilizând inclusiv resurse ale serviciilor de informații și structurilor militare.

„Noi protejăm și Moldova de încercările Rusiei de a crea probleme prin intermediul Transnistriei”, a afirmat Zelenski.

Liderul ucrainean a sugerat că eforturile Kievului pentru menținerea stabilității în regiune trebuie luate în considerare atunci când Bruxellesul decide asupra viitorului european al celor două țări. Potrivit acestuia, Ucraina este nevoită uneori să redirecționeze resurse militare pentru a preveni riscurile de securitate care ar putea afecta inclusiv Republica Moldova.

Declarațiile vin într-un moment în care la nivel european se discută tot mai intens despre posibilitatea ca Republica Moldova să avanseze separat de Ucraina în procesul de aderare, în condițiile în care parcursul Kievului se confruntă cu opoziția Ungariei.

Zelenski susține că Ucraina a avansat deja în negocierile de aderare, prin deschiderea a patru dintre cele șase clustere, și își propune să le deschidă pe celelalte două până la sfârșitul anului.

Republica Moldova și Ucraina au început împreună negocierile de aderare la Uniunea Europeană în iunie 2024. Potrivit informațiilor prezentate, la 13 octombrie 2026, în cadrul conferințelor interguvernamentale de la Luxemburg, a fost oficializată deschiderea a încă două clustere de negociere, astfel încât ambele state au ajuns la patru din cele șase grupuri de capitole.

Deși cele două țări au parcurs până acum etape comune, procesul de aderare este bazat pe meritele și progresele individuale ale fiecărui stat candidat. Prin urmare, Republica Moldova ar putea avansa mai rapid decât Ucraina dacă îndeplinește condițiile necesare și obține acordul statelor membre ale UE.

Pentru Chișinău, o eventuală separare a celor două dosare ar putea însemna accelerarea negocierilor și evitarea blocajelor politice care vizează direct Ucraina. Pentru Kiev însă, o asemenea decizie ar reprezenta o ruptură în parcursul european comun, pe care Zelenski încearcă să o împiedice.