Irak planifică să mărească capacitatea de producție la petrolului la șase milioane de barili pe zi. Cât țiței extrage

Ministrul irakian al petrolului, Ihsan Abdul Yabbar, a anunţat că ţara sa accelerează investiţiile în sectorul energetic cu scopul de a majora capacitatea de producţie la şase milioane de barili pe zi până în 2027, relatează agenţia EFE.

„În sectorul petrolului şi gazelor, Irak accelerează programele pentru a atinge şase milioane de barili pe zi până în 2027”, a spus ministrul, într-o intervenţie la Middle East Petroleum & Gas Conference (MPGC), de la Manama.

În prezent, capacitate de producţie a Irakului, al doilea mare producător din OPEC, după Arabia Saudită, este de 4,8 milioane de barili pe zi, dar se produc doar „4,5 milioane tone, conform cerinţelor pieţei”.

Pe 5 martie, Yabbar a anunţat că Irakul a încasat în februarie 8,5 miliarde de dolari din exporturile de petrol, cea mai mare cifră înregistrată în ultimii opt ani, în pofida turbulenţelor prin care trec pieţele internaţionale.

Pe de altă parte, ministrul irakian a susţinut că preţul actual al petrolului nu se ridică la nivelul majorării celui al altor resurse energetice, precum gazele şi electricitatea.

OPEC, împreună cu cei zece parteneri din afara organizaţiei, printre care şi Rusia, consideră că piaţa este echilibrată şi atribuie majorarea preţului unor factori fără legătură cu producţia, precum situaţia geopolitică.

Irak, care se confruntă cu o criză economică şi probleme cu electricitatea, are unele dintre cele mai mari rezerve de petrol din lume. Petrolul reprezintă circa 90% din veniturile din casieria ţării.

„Irak se angajează să rămână unul dintre principalii actori de pe piaţa de energie şi va acoperi lipsa de investiţii din sectorul petrolului”, a concluzionat Yabbar.

#Irak #sectorul energetic #OPEC #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.