Irak planifică să mărească capacitatea de producție la petrolului la șase milioane de barili pe zi. Cât țiței extrage

Ministrul irakian al petrolului, Ihsan Abdul Yabbar, a anunţat că ţara sa accelerează investiţiile în sectorul energetic cu scopul de a majora capacitatea de producţie la şase milioane de barili pe zi până în 2027, relatează agenţia EFE.

„În sectorul petrolului şi gazelor, Irak accelerează programele pentru a atinge şase milioane de barili pe zi până în 2027”, a spus ministrul, într-o intervenţie la Middle East Petroleum & Gas Conference (MPGC), de la Manama.

În prezent, capacitate de producţie a Irakului, al doilea mare producător din OPEC, după Arabia Saudită, este de 4,8 milioane de barili pe zi, dar se produc doar „4,5 milioane tone, conform cerinţelor pieţei”.

Pe 5 martie, Yabbar a anunţat că Irakul a încasat în februarie 8,5 miliarde de dolari din exporturile de petrol, cea mai mare cifră înregistrată în ultimii opt ani, în pofida turbulenţelor prin care trec pieţele internaţionale.

Pe de altă parte, ministrul irakian a susţinut că preţul actual al petrolului nu se ridică la nivelul majorării celui al altor resurse energetice, precum gazele şi electricitatea.

OPEC, împreună cu cei zece parteneri din afara organizaţiei, printre care şi Rusia, consideră că piaţa este echilibrată şi atribuie majorarea preţului unor factori fără legătură cu producţia, precum situaţia geopolitică.

Irak, care se confruntă cu o criză economică şi probleme cu electricitatea, are unele dintre cele mai mari rezerve de petrol din lume. Petrolul reprezintă circa 90% din veniturile din casieria ţării.

„Irak se angajează să rămână unul dintre principalii actori de pe piaţa de energie şi va acoperi lipsa de investiţii din sectorul petrolului”, a concluzionat Yabbar.

#Irak #sectorul energetic #OPEC #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.