Irina Vlah - Portret de candidat

Fosta bașcană a UTA Găgăuzia, Irina Vlah, a intrat în cursa pentru prezidențiale fiind susținută de „Platforma Moldova”, o asociație obștească fondată de Vlah. Politiciana s-a născut la 26 februarie 1974 în orașul Comrat. A fost căsătorită și are un copil. Irina Vlah vorbește limba română și rusă.

Și-a făcut studiile la Universitatea de Stat din Comrat între anii 1991 și 1996, iar între 2001 și 2008 a urmat Institutul de Istorie, Stat și Drept al Academiei de Științe a Moldovei.

Juristă de profesie, Vlah a activat în cadrul inspectoratului fiscal din Ceadîr-Lunga, fiind şefă a direcţiei juridice a UTA Găgăuzia. A fost deputată în Parlamentul Republicii Moldova între 2005 și 2015, pe listele Partidului Comuniștilor. În 2014, a demisionat din fracțiunea parlamentară și a rămas deputată neafiliată. În 2010, Irina Vlah a candidat pentru funcția de bașcană a UTA Găgăuzia, însă s-a plasat pe locul al treilea și nu a acces în turul al doilea. A mai încercat în martie 2015 la aceleași alegeri și a fost aleasă din primul tur, cu 51,01%. Vlah a fost realeasă cu 91,27% pentru al doilea mandat în anul 2019. În 2023, politiciana a anunțat lansarea asociației obștești „Platforma Moldova” și pentru câteva luni a mers prin satele țării pentru a discuta cu cetățenii, o pregătire informală pentru cursa prezindețială din toamna acestui an.

Potrivit declarației de avere și interese personale depusă la Comisia Electorală Centrală (CEC), Vlah a ridicat, în 2023, de la Comitetul Executiv UTA Găgăuzia peste 510.000 de lei salariu. Politiciana are un apartament în folosință, din 2020, de 113 m.p. pe care l-ar fi primit drept donație. Imobilul ar costa 657.875 de lei. Aceeași situație și cu un garaj obținut în același an, a cărei valoare este de peste 121.000 de lei. Fosta bașcană nu indică mașini, vile și alte bunuri scumpe în declarația sa. A indicat că în 2023 ar fi obținut aproape 1.000 de lei drept dobândă de la o bancă din țara noastră.

Acest material a fost realizat în cadrul Proiectului „Fii informat, votează conștient”, implementat de Bright Communications cu sprijinul Asociației Promo-LEX, din sursele Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate în cadrul materialului aparțin autorilor și nu reflectă neapărat opinia Asociației Promo-LEX și a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

#portret de candidat #alegeri prezidentiale #irina vlah

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Liderul socialiștilor Igor Dodon a mers în capitala Rusiei împreună cu reprezentanți ai altor partide pro-ruse din Moldova pentru a discuta relansarea relațiilor economice și, în special, energetice cu Federația Rusă. Oficialii ruși s-au declarat dispuși să reia livrările de gaz la prețuri preferențiale, dacă Chișinăul va da semnale de deschidere, scrie 1prime.ru.

„Suntem gata să discutăm orice opțiune de cooperare, inclusiv în domeniul energiei”, a declarat vicepremierul rus Alexander Novak în cadrul întrevederii cu liderii PSRM, „Viitorul Moldovei” și „Inima Moldovei”. Novak a subliniat că relațiile economice bilaterale au fost grav afectate de orientarea europeană a Chișinăului și a amintit că, în ultimii 15 ani, ponderea Rusiei în exporturile Moldovei a scăzut de la 70% la doar 3%.

Vicepremierul rus a insistat că Moscova a oferit anterior gaze Moldovei la prețuri mai mici decât celor practicate pentru Europa și a sugerat că refuzul actualei guvernări de la Chișinău este „inexplicabil”.

În delegația moldoveană care a participat la întâlnirea de la Moscova s-au aflat Igor Dodon (PSRM), fostul premier Vasile Tarlev (Viitorul Moldovei) și Irina Vlah (Inima Moldovei), toți cunoscuți pentru pozițiile lor favorabile Kremlinului.

Potrivit lui Novak, Rusia este gata să revină la un „parteneriat prietenos” cu Moldova în domeniul energetic, „dacă va exista voință politică la Chișinău”.

Republica Moldova a renunțat la gazul rusesc de la sfârșitul anului 2022 și s-a reorientat pe piețele din vest, după ce Gazporm a redus cantitatea livrată Chișinăului la 5,7 milioane metri cubi/zi. Întreaga cantitate de metan a fost redirecționată către partea stângă a Nistrului în schimbul energiei electrice. Iar de la începutul anului 2025, Gazprom a sistat livăririle de metan și în stânga Nistrului urmare a suspendării tranzitului prin Ucraina. La mijlocul luni februarie livăririle au fost reluaate, însă nu direct de către Gazprom ci prin intermediul companiei ungare MET cu achitarea metanului printr-o companie din Dubai.